Adrian Năstase anunță că își retrage lucrările împrumutate pentru expoziția „Brauner” de la MNAR
Adrian Năstase, ale cărui lucrări împrumutate pentru „Victor Brauner. Între oniric și ocult” de la Muzeul Național de Artă al României sunt vizate de acuzații că ar fi false, a anunțat că le retrage din expoziție.
Pe 21 ianuarie, Pavel Șușară, curator și istoric de artă, a pus sub semnul întrebării expoziția „Brauner”. Prin Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din România, al cărui președinte este, a solicitat Ministerului Culturii constituirea unei comisii de experți – inclusiv unul internațional, specialist în opera lui Brauner – pentru clarificare. Raluca Turcan, ministrul Culturii, a spus că va analiza împreună cu specialiști.
După anunțul lui Năstase, Pavel Șușară spune – într-un mesaj online – că expoziția urmează „să se închidă până miercuri, iar din ea vor fi eliminate 7 lucrări”.
Expoziția dedicată lui Victor Brauner, inaugurată la 1 decembrie 2023, cuprinde lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea.
Acestora le-au fost adăugate lucrări din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, dar și cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
În urma semnalărilor apărute în presă legat de postările pe rețelele de socializare privind existența unor falsuri în expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” provenite din colecția familiei Adrian Năstase, muzeul a precizat că acele lucrări „au fost selectate de curatorul expoziției (Călin-Alexiu Stegerean, n.r.) în baza coroborării unor informații rezultate din articole și semnalarea lor în diverse publicații, a unor autentificări realizate de personalități din domeniu. Totodată, în selecție s-a ținut cont de concordanța lor cu tematica expoziției”.
Și aceste precizări s-au lovit de contestații în mediul public.
Năstase susține autenticitatea
Într-un lung mesaj publicat pe blogul personal, la 26 ianuarie, fostul prim-ministru susține autenticitatea lucrărilor, dintre care unele – spune el – fuseseră expuse și în urmă cu 20 de ani.
„Mi se pare greu să contești o mențiune olografă a Lenei Constante, soția lui Harry Brauner, fratele lui Victor Brauner. Lucrarea respectivă, realizată la 15 – 16 ani, este interesantă din punct de vedere istoric. Lena Constante menționează și faptul că rama tabloului a fost pusă chiar de către pictor. Am schimbat-o pentru expoziție dar o păstrez ca martor.
Există apoi o acuarelă pe care o am de la Mihai Oroveanu și pe care el o avea de la Gellu Naum. De altfel, mi-a dăruit, cu ocazia inaugurării MNAC și un desen cu semnătura lui Brauner și cu mențiunea «fait le soir a 10 heures chez Gelu».
Tabloul cu cele trei nuduri pare cel mai atacat. În mod paradoxal, el are expertize și din România, și din Franța. Autorii sunt menționați în comunicatul MNAR: Amelia Pavel, Mircea Deac, Rodica Matei. Există însă și o mențiune olografă, în franceză, a lui Saran Alexandrian, «ami et biographe de Brauner», după cum spune el, și autor al mai multor lucrări despre Brauner.
De altfel, în urmă cu 21 de ani, în 2003, Emil Nicolae, curatorul expoziției organizate la centenarul Brauner, relateaza în cartea sa «Patimile după Victor Brauner» că la momentul vernisajului expozitiei, in 14 iunie 2003, el l-a intrebat pe Alexandrian dacă exista falsuri în expozitie, iar răspunsul a fost negativ (pag. 217).
E vorba, deci, de patru critici de artă cu zeci de lucrări publicate. Să spui despre ei ca au certificat falsuri reprezintă un vot de blam la adresa, în primul rând, a unui segment important al criticii de artă din România. Și pune semne de întrebare pentru toate lucrările autentificate de-a lungul anilor de către aceștia. Mi se pare greu de acceptat și respingerea cu atâta violență a unei autentificări realizate de către un expert cunoscut din Franța.
Înțeleg bătălia pentru păstrarea unui monopol Brauner în Occident. Această abordare este inevitabilă și am întâlnit-o și în cazul altor pictori/artiști de origine română. În mod indirect, pentru mici interese, acceptăm acest monopol, distrugând încrederea în expertiza internă. Pentru că tot se desfășoară expoziția Brâncuși la Timișoara, reamintesc faptul că singura lucrare de Brâncuși recuperată și adusă în România a fost «Capul de copil», cumpărat de Guvernul pe care l-am condus și care se afla la MNAR”.
Năstase invocă o „luptă subterană în muzeu”
Mesajul lui continuă cu sublinierea faptul că nu a dorit să dea vina pe MNAR privitor la alegerea lucrărilor din colecția sa pentru expoziție și că, probabil, fiii lui le vor valorifica în străinătate.
„Am reflectat la lucrurile care s-au întâmplat și am decis că nu este cazul ca membrii familiei mele să treacă printr-o perioadă de linșaj mediatic, așa cum s-a întâmplat cu 15-20 de ani în urmă, pornind de la tot felul de persoane care să-și dea cu parerea despre lucrările mele aduse în expoziție. Am crezut că pot participa la un eveniment deosebit cu câteva lucrări de artă pe care le consider interesante.
Lucrarea «Affront» este, în opinia mea, una dintre cele mai interesante lucrări ale lui Brauner. Și am crezut că este bine ca ea să fie recuperată și expusă pentru vizitatorii din țară. Se pare că nu este bine așa. Rămâne să ne jucăm între noi, în continuare, cu picturile lui Petrașcu, ale lui Tonitza etc., care, din păcate, nu au cote ridicate în străinătate. De aceea am decis, ca formă de protest, să retrag din expoziție toate lucrările, nu numai pe cele expuse anterior la Piatra Neamț. I-am comunicat aceasta decizie domnului director general Călin Stegerean. Fac acest lucru dintr-un sentiment de revoltă, dar și pentru că nu vreau să creez probleme conducerii muzeului care a selectat lucrările pentru expoziție. Mi s-a sugerat, în calitate de colecționar, să arăt spre conducerea muzeului care a girat alegerea lucrărilor. Nu este genul meu să actionez în acest fel. Stiu că se dă o luptă subterană în muzeu dar, și în afara sa, pentru diverse curatorii. Nu vreau să creez probleme nici doamnei ministru Turcan, care a avut o poziție corectă în legătură cu isteria de acuzații. (…) În ceea ce privește lucrările, sunt convins că fiii mei vor știi să le pastreze sau sa le valorifice cândva. Posibil în străinătate”, își încheie Năstase mesajul.
