Artă monumentală – Caragiale, de Constantin Baraschi

Una dintre cele mai cunoscute reprezentări statuare ale dramaturgului Ion Luca Caragiale a fost realizată de Constantin Baraschi și se află în centrul Bucureștiului.

A fost montată inițial, în 1993, pe strada Maria Rosetti, aproape de instersecția cu strada ce poartă numele dramaturgului.
Odată cu cea de-a 150-a aniversare a Teatrului Național, în 2002, lucrarea a fost dusă – fără aprobare – în fața instituției, unde a rămas patru ani, revenind la locul său, iar pe spațiul verde din fața TNB fiind amplasată „Căruța cu paiațe”, de Ioan Bolborea.

Realizată în 1957, statuia lui Caragiale comandată de Stat nu și-a găsit un loc și a fost abandonată. Marin Preda a recuperat-o și a adus-o în curtea editurii Cartea Românească, pe care o conducea ca director. După 1990, ea a fost preluată de Primărie și montată în strada Maria Rosetti.

Constantin Baraschi (1902, Câmpulung Muscel – 1966, București) a urmat studii de artă la București și Paris, iar în 1927 a expus la Salonul Oficial. La vârsta de 29 de ani, a fost recompensat cu Marele Premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona, iar în 1937, a fost medaliat cu aur la Expoziția Internațională de la Paris, între altele. A fost membru în mai multe asociații artistice și membru corespondent al Academiei Române începând cu 1955.

Printre lucrările lui de for public se numără basoreliefuri realizate în 1938 pentru Arcul de Triumf din București, Fântâna Modura – Aleea Cariatidelor din parcul Herăstrău (demolată şi reconstruită în 2006, bronz), statuia lui Nicolae Bălcescu, dezvelită în 1969 la Pitești, și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din Capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. Tot în București, pe Calea Dorobanți, se află blocul Zodiac, construit în perioada interbelică, declarat monument istoric. Poartă această denumire datorită celor 16 panouri decorative cu tematică astrologică realizate de Constantin Baraschi.

Constantin Baraschi a fost rector la Institutul de Arte Plastice din București și singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură („Tratat de sculptură”, două volume, editura Meridiane 1962, ediția a II-a în 1964).

Sculptura lui se plasează sub semnul unui realism academizant care a răspuns gustului oficial atât în anii interbelici, cât şi în perioada stalinistă. A preferat bronzul şi marmura. În anii ’30 a sculptat nuduri feminine şi portrete feminine graţioase în care parafrazează portretele renascentiste.
„Polemica din jurul statuii lui Eminescu realizate de el, declanşată de articolul lui Dan Hăulică din 1965, care a antrenat un număr mare de artişti şi oameni de cultură, a fost semnalul abandonării oficiale a realismului socialist”, potrivit monumentfor.ro.

Lucrări ale lui apar rareori în licitații. Cel mai recent, primăvara aceasta, la Artmark, bronzul „Tors” (1930 – 1935) a fost adjudecat contra sumei de 13.000 de euro. O variantă a sculpturii se află în colecția Muzeului Național de Artă al României.