Artă monumentală – Patru personalități cu statui în Cișmigiu
Grădina Cișmigiu, clasată monument istoric și cunoscută drept parcul Cișmigiu, este în curs de reamenajare de câțiva ani. Chiar așa, statuile au rămas la locurile lor și însoțesc trecătorii pe aleea principală, dar apar și în locuri mai retrase.
Nu au fost cruțate de unii – câteva dintre ele prezintă urme de graffiti și de deteriorare –, de alții au fost observate cu atenție, însă lipsa specificațiilor ridică semne de întrebare cu privire la importanța personalității celui imortalizat pe soclu.
Elena Pherekyde
Una dintre cele mai vechi statui din parc este cea care o înfățișează pe Elena Pherekyde. Realizată de sculptorul român Oscar Späethe, a fost montată în partea de est a parcului în anul 1921. Bustul și soclul erau sculptate în marmură de Carrara. Basorelieful, care prezintă trei figuri aparte, descrie acțiunile caritabile ale Elenei Pherekyde. În urmă cu trei decenii, bustul a dispărut, a fost refăcut și amplasat în 2017. Astăzi poate fi lesne observată diferența dintre cele două segmente.
Elena Pherekyde (1851 – 1919) a fost fiica lui Ion Marghiloman și și sora lui Alexandru Marghiloman, politician conservator și germanofil, fost prim-ministru al României. Ea a fost președinta societății de binefacere Obolul, care avea o activitate umanitară subvenționată de Charles Pherekyde, soțul Elenei, administrator al Domeniilor regale și primul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Elena Pherekyde, curatorial.ro
Maica Smara
O altă statuie o reprezintă pe Smaranda Gheorghiu (1857 – 1944), zisă Maica Smara, scriitoare și educatoare. Aceasta a fost realizată în marmură de Rușchița de Mihail Onofrei și montată în 1945. Monumentul de pe aleea lacului este alcătuit de asemenea din bust și soclu, pe care este un basorelief din bronz ce reprezintă doi copii citind.
Maica Smara, nume dat de Mihai Eminescu și Veronica Micle, pe care i-a cunoscut prin intermediul primului ei soț, profesorul George Gîrbea, i-a rămas și pseudonim literar.
Smaranda Gheorghiu a fost institutoare și publicistă, inspector școlar care a venit cu inovații precum uniforma și cursurile în aer liber și, între altele, a fost vicepreședintă a primului Congres Internațional al Uniunii Universale a Femeilor din Paris, iar în 1900 a fost reprezentanta României la primul Congres al Păcii.
a publicat în Convorbiri Literare, Literatorul, Tribuna și Universul, iar dintre scrierile ei cele mai cunoscute sunt versurile „Vine, vine primăvara, se așterne-n toată țara, floricele pe câmpii, hai să le adunăm, copii” („Cântecul școlarului”).
Maica Smara, curatorial.ro
Traian Demetrescu
Statuia poetului, prozatorului și publicistului Traian Demetrescu (Tradem), a fost realizată de Filip Marin, elev al lui Frederic Storck, și amplasată în apropierea lacului din Cișmigiu în 1939, după ce a stat 34 de ani în Grădina Ateneului Român.
Monumentul cuprinde un bust și un soclu din piatră pe care sculptorul a înfățiișat un personaj feminin ce oferă flori poetului. Bustul și personajul feminin sunt realizate din marmură de Carrara.
Traian Demetrescu, curatorial.ro
Theodor Șerbănescu
Bustul lui Theodor Șerbănescu a fost realizat tot de Filip Marin și a fost amplasat în același an, 1939, în Grădina Cișmigiu, adusă din fața Ateneului.
Theodor Șerbănescu a fost poet și traducător, membru al societății literare Junimea și membru corespondent al Academiei Române, însă sculptorul a decis să îl reprezinte în ipostaza de militar.
El a comandat Regimentul 10 Dorobanți din Brăila, iar statuia din bronz și piatră subliniază distincțiile primite pentru implicarea în Războiul de Independență, unde a activat ca ofițer de stat-major la Marele Cartier General al Armatei Române.
Theodor Șerbănescu, curatorial.ro
