Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Cinci picturi esențiale de Manet și unde pot fi ele văzute – FOTO

Cinci picturi esențiale de Manet și unde pot fi ele văzute – FOTO

Edouard Manet (1832-1883) s-a născut bogat la Paris, dintr-o mamă cu sânge regal și un tată care era un jurist respectat. Din copilărie a avut ambiții artistice, încurajat de un unchi care îl ducea frecvent la Luvru. La 13 ani, Manet urma cursuri de desen, deși tatăl său avea alte idei pentru cariera fiului său, forțându-l la un moment dat să încerce să se alăture Marinei franceze.

Ulterior, Manet tatăl s-a resemnat față de aspirațiile fiului său, iar Manet a început formarea sa cu pictorul Thomas Couture. De asemenea, a călătorit prin Europa, însuțindu-și-i pe Tițian, Caravaggio, Vermeer, Rembrandt și Velázquez, care au avut o influență deosebit de importantă asupra lui alături de un alt pictor, spaniolul Goya.

Călcând pe urmele lui Gustave Courbet, Manet a început ca realist, dar pensula sa liberă, simplitatea compozițională și tranzițiile abrupte tonale au atras furia criticilor și a Academiei Franceze care a organizat saloanele anuale.

Iată cinci picturi esențiale care urmăresc evoluția lui și unde le puteți vedea.

1 „The Absinthe Drinker” (1859), Ny Carlsberg Glyptotek, Copenhaga

the drinker

Această reprezentare a unui vagabond este primul tablou de maturitate al lui Manet și, deși rămâne influențat de Courbet, evidențiază aici o ruptură decisivă de el. Tabloul măsoară 1,8 metri, o scară rezervată de obicei portretelor aristocraților și prezentând un fundal plat și o iluminare dramatică, a reprezentat o pictură teatrală a vieții moderne văzută de la baza scării sociale. A fost respins de la Salonul din acel an.

2 „Le Déjeuner sur l’Herbe” (1863), Musée d’Orsay, Paris

Reacția la „The Absinthe Drinker” pălește în comparație cu cea față de această pastorală, ce prezintă o femeie dezbrăcată la picnic cu doi bărbați îmbrăcați. Capodopera modernismului, a fost, la fel ca „Băutorul de absint”, respinsă de Academie și expusă ulterior în celebrul Salon des Refusés din 1863.

olympia

3 „Olympia”, 1863, Musée d’Orsay, Paris

Pictată în același an cu „Le Déjeuner”, „Olympia” a debutat la Salonul din 1865, provocând un scandal și mai mare decât operele sale anterioare. „Olympia” a fost modelată după „Venus din Urbino” a lui Tițian (c. 1534) și, la fel ca lucrarea lui Tițian, înfățișează un nud culcat cu mâna ascunzându-și cu modestie părțile private. Dar, în timp ce „Venus” a lui Titian este mitologică, „Olympia” este surprinzător de contemporană.

4 „The Railway”, 1873, National Gallery of Art, Washington

the railway

Deși Manet este asociat cu impresioniștii, el nu a făcut parte niciodată cu adevărat  din grupul lor. Mai în vârstă decât majoritatea dintre ei, Manet era mai puțin un observator al luminii decât a fost un pictor istoric radical.

Este un studiu despre schimbarea tehnologică reprezentată de aburul care se rotește dintr-o locomotivă nevăzută. Pictura se joacă, de asemenea, cu timpul istoric, în timp ce femeia se uită într-un moment mereu prezent, copilul privește trenul din spatele lor, înapoi parcă, la o minune de epocă industrială care simbolizează viitorul.

5 „A Bar at the Folies-Bergère”, 1882, Courtauld Gallery, Londra

a bar

Capodopera a lui Manet a fost pictată cu un an înainte de a muri din cauza complicațiilor sifilisului, care îl afectaseră în deceniul precedent. Astfel, tabloul este adesea interpretat ca un memento mori sub forma unei scene festive a vieții de noapte.

Barul geme de plăcerile trecătoare ale vieții, inclusiv o sticlă de Bass Ale. Manet a schimbat tradiționalul barman cu o barmaniță care ne fixează cu o privire tristă. O oglindă mare în spatele ei reflectă interiorul de la Folies-Bergère, care include o mulțime ce urmărește un artist la trapez (ale cărui picioare atârnă în colțul din stânga sus al tabloului), precum și un domn comandând o băutură.

Credit foto: Musee d’Orsay, Courtaud Gallery, Glyptotek, National Gallery of Art Washington