Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  DOCUMENTAR – Galeria Borghese: paradisul artelor, moştenirea unui controversat cardinal
Galeria Borghese

DOCUMENTAR – Galeria Borghese: paradisul artelor, moştenirea unui controversat cardinal

Galeria Borghese este una dintre perlele Romei, un adevărat templu pentru iubitorii de artă şi este moştenirea lăsată Cetăţii Eterne de către Scipione Borghese, controversată figură politică, rămasă în istorie ca patron al artelor.

Clădirea care adăposteşte Galeria Borghese a fost comandată de către cardinal arhitectului Flaminio Ponzio, care a început construcţia în 1612. Un an mai târziu, Ponzio a murit, iar lucrările au fost terminate de Giovanni Vasanzio (Jam van Santen), responsabil pentru terasa în formă de U, care este decorată cu nişe în care apar statui clasice sau basoreliefuri.

Etapa muzeului

La dorinţa Prinţului Marcoantonio IV Borghese (1730 – 1800), grădinile au fost reamenajate în stilul englezesc al perioadei iar, în 1775, sub coordonarea arhitectului Antonio Asprucci, sculpturile şi antichităţile din Galerie au fost reaşezate, pe criteriu tematic. La finalul secolului XVIII, clădirea a devenit un adevărat muzeul public.

Un secol mai târziu, în 1902, familia Borghese nu şi-a mai permis costurile de întreţinere a vilei şi a  vândut colecţia de artă statului italian. Anul următor, o parte din grădini a fost vândută către Primăria Romei şi a fost transformată în parc public.

Galeria Borghese a fost complet restaurată între 1995 şi 1997.

Venus Victoriana

În mijlocul unei grădini superbe

Galeria Borghese se află în mijlocul superbelor grădini ale Vilei Borghese şi este unul dintre cele mai prestigioase muzee de artă din lume, adăpostind mare parte din colecţia începută de cardinalul Borghese (1576 – 1633).

Desfăşurată pe două etaje şi în 20 de încăperi, colecţia este un adevărat festin pentru iubitorii artei plastice.

La cel mai înalt etaj se află opere de valoare inestimabilă, printre care şi Venus Victoriana, de Antonio Canova, comisionată, la începutul secolului XIX, pentru a marca intrarea în familia Borghese a Paulinei Bonaparte, care a fost, de altfel, model pentru sculptură. De altfel, Venus Victoriana este simbolul Galeriei Borghese.

La acea vreme, Pauline a scandalizat societatea, deoarece este ilustrată semi-nud, în „rolul” zeiţei Venus.

Primul etaj este dedicat scupturilor şi obiectelor antice, iar încăperile în sine sunt, de asemenea, creaţii de artă – fresce şi mozaicuri care s-au păstrat sute de ani.

Capodopere de Bernini, Tiţian, Rafael, Caravaggio, Rubens, Botticelli şi Canova fac parte din „familia” Borghese, cu atât mai mult cu cât fondatorul galeriei a fost mecena pentru unii dintre aceşti artişti.

Fructul unei intuiţii excepţionale în ceea ce priveşte arta

Cardinalul Borghese, fără de care nu ar fi existat această galerie, a reunit intuiţia şi gustul excelent în ceea ce priveşte arta. Avea vizune, dovadă fiind alcătuirea colecţiei, dar şi dedicare pentru marii artişti. Le-a fost mecena lui Caravaggio şi Bernini.

În 1808, din cauza lipsei de bani, prinţul Camillo Borghese, cumnatul lui Napoleon, a vândut împăratului mai multe sculpturi şi antichităţi. Acesta este motivul pentru care Gladiatorul Borghese, una dintre cele mai frumoase statui din colecţie, se află în prezent la Luvru.

Una dintre calităţile galeriei care este menţionată de vizitatori este structura sa compactă, care îi face pe admiratori să nu simtă cum trec cele două ore necesare, în medie, pentru vizită.