DOCUMENTAR – Mai mult de 30 de colecţii într-un palat boieresc de secol XIX, pe Calea Victoriei – Galerie FOTO
Muzeul Colecţiilor de Artă, aflat într-o clădire reper pentru începuturile arhitecturii moderne din București restaurată cel mai recent în intervalul 2008 – 2013, adăposteşte mai mult de 30 de colecţii expuse permanent și este protagonist al seriei documentare dedicată de curatorial.ro muzeelor naționale de artă.
Colecțiile reunesc în muzeul de pe Calea Victoriei nr.111 lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă românească, europeană și orientală. Operele au fost donate, de-a lungul timpului, de colecționari și artiști.
Muzeul a fost deschis la 21 august 1978 în fostul Palat Romanit, una dintre cele mai vechi reşedinţe boiereşti de pe Calea Victoriei, ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României.
Boierul bucureștean Constantin Facca a fost cel care a construit clădirea, însă a murit înainte de a o vedea finalizată. Moștenitorii săi au vândut-o vistiernicului grec Grigore Romanit. După moartea lui Romanit, domnitorul Alexandru D. Ghica a închiriat palatul, unde și-a stabilit „cancelaria“. Mai târziu, clădirea a fost sediul birourilor Curții administrative, apoi al Ministerului de Finanțe.
Colecţia Elena şi Anastase Simu
Între familiile de colecţionari care au făcut donaţii importante muzeului se află: Hurmuz Aznavorian, Dumitru și Maria Ștefănescu, Emanoil Romulus Anca și Ortansa Dinulescu Anca, Clara și Antol E. Baconsky, Sorin Schachter.
„Operele reflectă gustul și puterea de cumpărare a colecționarilor, preferința lor pentru valori consacrate ale artei românești sau pentru diferiți artiști contemporani lor, în timp ce colecțiile monografice ale unor artiști evocă preocupările lor plastice”, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.
Patrimoniu extins în patru decenii
Muzeul Colecţiilor de Artă şi-a mărit de aproape patru ori patrimoniul în cele patru decenii de existenţă.
O parte importantă din patrimoniul de sculptură în piatră al Galeriei de Artă Veche Românească este expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă, în cele trei încăperi boltite „în leagăn” din pivnițele corpului de clădire ce mărginește Calea Griviței.
Colecţia Corneliu Baba
La sfârşitul secolului al XIX-lea și apoi din anii 1977-1987, monumente de arhitectură veche românească au dispărut odată cu sistematizările. De aici provin unele dintre piese: pietre de mormânt, pisanii, ancadramente de uşi şi ferestre, coloane monumentale, capitele, ilustrează meşteşugul şi măiestria meşterilor pietrari din Ţara Românească în timpul lui Neagoe Basarab, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Alexandru şi Constantin Mavrocordat.
Aman, Grigorescu, Andreescu, Tonitza, Petraşcu, în patrimoniu
Numărul colecţiilor a crescut de la 13, câte număra în momentul deschiderii, la 47, în 2018, însumând aproximativ 10.000 de piese, reprezentative pentru genuri artistice, epoci istorice şi zone geografice diferite.
Colectia Iosif Iser
Dintre acestea, 37 sunt incluse în expoziţii permanente în trei sedii (Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul „K. H. Zambaccian” şi Muzeul „Th. Pallady”). Alături de colecţii extrem de variate sunt aici multe colecţii monografice donate.
Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu și Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană și japoneză, mobilier francez, covoare orientale dar și icoane populare din Transilvania.
Muzeul este amenajat astfel încât să sugereze configuraţia originară și atmosfera specifică fiecărei colecţii. El poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Credit foto: MNAR
