DOCUMENTAR. Muncitorii în artă – de la persoanele care luptau pentru supravieţuire până la braţele vânjoase ale propagandei socialiste

Arta plastică a adus mereu un omagiu oamenilor simpli care luptau pentru supravieţuire dar, în funcţie de contextul social, muncitorul a trecut de la asuprit la erou, deseori asemănător zeilor din Olimp, în perioada socialistă.

De la „Mâncătorii de cartofi”, răvăşitoare imagine a lui van Gogh cu oameni extenuaţi după muncă, adunaţi în jurul unei mese sărace, până la fresce cu braţe puternice de lucrători semnate de Diego Rivera și de unii artişti români, există etape ale evoluţiei imaginii muncitorului oglindită în istorie şi politică.

1 Mai, simbol al drepturilor muncitorilor

Iniţial văzută ca o sărbătoare care celebra bogăţia pământului, data de 1 Mai a devenit simbol al drepturilor muncitorilor sau motiv de propagandă socialistă.

Dincolo de celebrele marşuri cu steaguri din lumea comunistă, 1 Mai marchează şi obţinerea drepturilor pentru lucrători. Este greu de crezut că până acum mai puţin de 100 de ani, muncitorii nu aveau drepturi – un orar clar de activitate sau zile libere. Data de 1 Mai face referire şi la acest lucru, inclusiv în pictură.

Diego Rivera – pictorul omului muncii, de la fresce monumentale la acuarele delicate

Diego Rivera a fost un pionier al artei murale în Mexic, fiind însufleţit de teme precum cultura indigenă a ţării sale şi viaţa clasei muncitoare. Pe aceastea l-a prezentat în fresce complexe, dar şi cu acuarele fine.

Acuarela „Muncitorul”, realizată pe hârtie de orez, ilustrează, minimalist, o persoană senină care trădează faptul că aparţine clasei muncitoare doar prin vestimentaţie.

Laura Knight – artista care a trăit viaţa clasei muncitoare

Laura Knight a pictat nuduri atunci când acestea au fost interzise, a dormit alături de soldaţi în cele două războaie mondiale şi viaţa oamenilor simpli a fost ceea ce a dat sevă artei practicate de ea. În „A Balloon Site, Coventry”, ilustrează bărbaţi şi femei uniţi în efortul de a pune în funcţiune un balon cu aer cald.

Aceste baloane erau folosite pentru a deturna avioanele militare, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi erau conduse de femei. De altfel, Knight a fost o feministă înainte ca acest termen să intre în vocabularul uzual, datorită experienţei sale de viaţă. A văzut faptul că femeile munceau din greu înainte ca eforturile lor să fie remunerate în mod echitabil.

Muncitorul, un semizeu în arta sovietică

Arta sovietică a făcut din muncitor un semizeu, iar femeile au devenit egale cu bărbaţii.

Practic, muncitorul era în centrul artei din perioada comunistă, în statele care au avut un asemenea regim. Atunci, femeile au ieşit practic din bucătărie şi au intrat în fabrici, muncind cot la cot cu bărbaţii, iar artiştii nu s-au sfiit să arate acest fenomen. Spre deosebire de muncitorii din secolele trecute, vlăguiţi, săraci, muncitorii socialişti sunt ilustraţi mai degrabă ca nişte adevăraţi atleţi, plini de energie şi entuziasm, de multe ori în tuşe geometrice, potrivite picturii murale.

Munca a fost translatată din mediul câmpenesc în cel urban, în fabrici şi uzine, care se pliau pe mentalitatea politică din acea perioadă. Fresce şi statui cu muncitori erau nelipsite în ţările socialiste. Unele aveau valoare artistică, iar altele nu tindeau să îşi depăşească rolul de transportor al mesajului vremii şi regimului.

În România, în spiritul epocii comuniste, nu lipsesc tablourile cu vizitele de lucru ale cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu. Cei doi sunt de cele mai multe ori în centrul tabloului, fiind înconjuraţi de lucrători care le prezintă realizările lor, ca în „Vizită de lucru la Canalul Dunăre – Marea Neagră”, de Vasile Pop Negreşteanu.

Ion Bitzan dă dovadă de un mare rafinament în ilustrarea muncii, opera sa putând fi evaluată dincolo de discursul vremii. Un etalon este „Lucrări de primăvară”, realizată în 1981. Sacii cu recolte şi tractoarele par că provin din lumi diferite, ca într-un colaj realizat perfect.

Un an mai târziu creează altă operă, „Lucrări de primăvară”, de data aceasta într-un stil complet diferit, siluetele şi utilajele fiind abia distinse, într-o explozie de culoare şi lumină.

Tablourile cu muncitori sau normalizarea vieţii la fabrică

„Going to Work”, de britanicul LS Lowry, este o lucrare ilustrativă în acest sens. A fost comisionată în 1943, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, de către un comitet artistic. În acea perioadă, industria grea a jucat un rol important în susţinerea trupelor, iar opera a fost comandată pentru a familiariza populaţia cu acest mediu. Lucrarea lui Lowry este o operă de artă în sine, cu un mediu cenuşiu şi zeci de siluete care gravitează către o fabrică.

Credite foto: Foto 1: Imperial War Museums, Foto 2: Artsy.net, Foto 3: Imperial War Museums, Foto 4: ionbitzan.com