Expoziţia „Kandinski” de la Muzeul H’ART reunește 60 dintre capodoperele pictorului
Noua expoziție Kandinski de la Muzeul H’ART din Amsterdam, organizată în parteneriat cu Centrul Pompidou din Paris, reuneşte 60 de lucrări ale pictorului.
Printre punctele de atracție ale expoziției se numără „Mit dem Schwarzen Bogen”, compoziția din 1912 a artistului, care întruchipează căutarea sa pentru figurație autonomă în detrimentul reprezentării naturaliste. Pictura este construită cu linii negre groase, unite de forme organice și un dans de culori. Mișcarea și disonanța sa au fost intenționate și inspirate de opera muzicală a lui Arnold Schönberg, prietenul lui Kandinski.
„Disonanța picturală și muzicală ‘de astăzi’, îi scria el compozitorului în 1911, „nu este nimic mai mult decât consonanța ‘de mâine’”.
Au trecut zeci de ani până când Kandinski a ajuns la înțelegerea sa de pionierat a abstracției.
Născut la Moscova în 1866, Kandinski a ajuns mai târziu la München, în Germania, unde, profund inspirat de Monet, a renunțat la o carieră în drept și economie pentru artă la vârsta de 30 de ani.
În timp ce primele sale peisaje, inclusiv „The Blue Rider” (1903), prezentau o înclinație post-impresionistă, el a început să îmbrățișeze o figurație expresivă după ce și-a petrecut prima vară în Murnau. Acolo, culorile orașului, lumina și arta populară locală l-au determinat să își dezvolte teoriile artistice, cuprinse în lucrarea „Concerning the Spiritual in Art” din 1911.
Acest punct de cotitură pentru Kandinski este evidențiat în expoziția Muzeului H’ART prin picturi precum „Improvisation 3” (1909) și „Impression V (Parc)” (1911), care demonstrează experimentele sale în forme hibride. Perioada culminează cu „Bild mit rotem Fleck” (1914), o lucrare izbitoare în care disonanța pictorului atinge dinamismul.
De asemenea, în centrul expoziției se află asocierea lui Kandinski cu Bauhaus începând din 1922. În timp ce preda la școala din Weimar, și-a dezvoltat studiul asupra punctelor și liniilor, scriind „Point and Line to Plane” (1926), o carte care va avea o mare influență în arta secolului XX. În această perioadă, arta lui Kandinski s-a aplecat spre geometrie cu o imponderabilitate nu mai puțin cosmică, așa cum se vede în lucrarea „On White II” din 1923.
Din această etapă, expoziţia va prezenta și picturile murale pe care artistul le-a realizat împreună cu elevii săi pentru Juryfreie Kunstschau (Expoziția de artă fără juriu) din 1922. Deși panourile originale au fost pierdute, această reconstrucție, care prezintă aceleași culori, forme și dimensiuni, a fost realizată cu fidelitate sub îndrumarea Ninei Kandinski pentru deschiderea Centrului Pompidou din Paris în 1977.
Cuplul s-a mutat la Paris în ultimii ani de viață ai lui Kandinski, unde acesta a pictat lucrări vitale precum „Entassement réglé” (1938) înainte de a muri în 1944. Nina îi va asigura moștenirea, dăruind Muzeului Pompidou o mare parte din operele sale de artă și conținutul atelierului său (inclusiv desene, acuarele și lucrări grafice). În 1979, ea a înființat Societatea Kandinski, cu sediul la muzeu, care a supravegheat publicarea catalogului său raisonné. Organizația s-a desființat în 2015.
„Kandinski” marchează prima expoziție la Muzeul H’ART, după ce acesta a rupt legăturile cu instituția mamă, Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Expoziția a fost prezentată pentru prima dată la Centre Pompidou în 2009.
„Kandinski” este deschisă la Muzeul H’ART, Amstel 51, Amsterdam, Țările de Jos, până la 10 noiembrie.
Foto credit: H’ART Museum
