Femei în artă – Hannah Höch, reprezentantă a Dadaismului german care a contestat rolul domestic al femeilor

Hannah Höch, artistă reprezentantă a Dadaismului german, a contestat rolul domestic al femeilor prin fotomontaje politice, care i-au adus faima.

Artist de formație, ea a fost între primii care au lucrat cu fotomontajul, care presupune juxtapunerea de fotografii și resturi de hârtii pentru a crea o compoziție. Cu fragmente de pagini din reviste, Hannah Höch a reușit să facă o critică incisivă societății. Asta, dar și relația cu artistul Raoul Haussman, a făcut-o cunoscută grupului Dada. Höch a fost singura femeie membru al acestuia.

Mass-media, sursă de inspirație

Născută în 1889, în Gotha (Germania), a urmat cursurile Școlii de Artă Aplicată din Berlin între 1912 și 1920, unde a învățat designul sticlei, pictură, design grafic și gravură. Studiile ei au fost întrerupte de izbucnirea Primului Război Mondial.

Începând cu 1916, a lucrat cu jumătate de normă la Ullstein Verlag, o editură de reviste, unde a scris articole și a proiectat șabloane pentru broderie și tricotaj. Această activitate nu numai că a introdus-o în domeniul modelajului și al ornamentelor abstracte, dar a făcut-o și să cunoască o lume a imaginilor din paginile publicațiilor, a căror circulație a explodat în timpul Republicii de la Weimar.

„Femeia nouă”

Realizate din tăieturi de ziare și obiecte găsite, lucrările ei au fost adesea legate de idealul de la începutul secolului al XX-lea al „femeii noi” – una care a contestat rolul domestic tradițional al femeilor.

„Femeia nouă” a apărut ca simbol al modernității și al idealului feminist. Împotrivindu-se așteptărilor societății în ceea ce privește aspirațiile, comportamentul și prezentarea lor exterioară, „noile femei” erau independente, educate, aventuroase din punct de vedere sexual, îmbrăcate androginic și participau în domenii ale societății considerate atunci ca fiind de competența exclusivă a bărbaților.

Höch, ea însăși o „femeie nouă”, ironizează rolul feminin convențional – precum și de așteptările bărbaților în materie de frumusețe. Spre exemplu, în „Der Traum seinen Lebens” (Visul vieții lui), din 1925, care include mai multe fotografii pictate de mână ale aceleiași mirese. Aceste imagini, mărginite de benzi de hârtie imprimate pentru a semăna cu rame de tablouri, sunt lipite pe o foaie colorată și marmorată. Compoziția, cu ramele întrepătrunse și fundalul decorativ, reflectă pregătirea lui Höch în domeniul creării de tipare, luând în râs această practică, considerată tipic feminină.

Artista este cel mai des asociată cu fotomontajul său „Cut with the Kitchen Knife through a Beer-Belly of the Weimar Republic” (1919-1920), care critica aparatul politic dominat de bărbați, un sistem care, în opinia artistei, a dus la eșecul Republicii de la Weimar și la militarizarea tot mai accentuată a Germaniei de după Primul Război Mondial.

Colajele ei realizate la Berlin începând cu jumătatea anilor 1910 au satirizat și criticat cultura germană, în special eșecul clasei politice conducătoare și rolul prevăzut pentru femei în societate.

Artă degenerată

În 1926, s-a despărțit de Haussman și s-a mutat în Olanda, unde a lucrat alături de artiști influenți ca Piet Mondrian și Kurt Schwitters. Mai târziu, artista a locuit la Berlin și a fost forțată să nu-și mai expună lucrările în public, după ce arta ei a fost considerată de regimul nazist ca fiind degenerată.

Hannah Höch a murit la 31 mai 1978, în Berlin. Lucrările ei se află în prezent în colecții precum Metropolitan Museum of Art din New York, Berlinische Galerie, Nationalgalerie și Muzeul de Artă Modernă din New York.

Credit foto: Met Museum; Nationalgalerie, Staatliche Museen, Berlin