Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Femei în artă – María Blanchard, figură impunătoare care a contribuit profund la cubism
maria blanchard, the fortune teller 1924 1925

Femei în artă – María Blanchard, figură impunătoare care a contribuit profund la cubism

María Blanchard (1881 – 1932), prima femeie din Spania care a adoptat o abordare cubistă, autentică în explorarea formei, culorii și perspectivei, a fost multe decenii trecută cu vederea, iar acum beneficiază de o amplă retrospectivă la Museo Picasso Málaga.

Născută în Santander, cu dizabilități fizice, María Blanchard a fost susținută de părinți în interesul pentru artă. S-a mutat la Madrid pe când avea 22 de ani, iar acolo a studiat la Real Academia de Bellas Artes de San Fernando. În 1908, guvernul regional din Santander i-a acordat lui Blanchard o bursă pentru a-și continua studiile, după ce a câștigat premiul al treilea la Expoziția Națională de Arte Frumoase. Acest sprijin a ajutat-o să se mute la Paris în anul următor pentru a se înscrie la Academie Vitti.

Dincolo de stereotipuri

„María Blanchard. Pintora a pesar del cubismo”, deschsă până în 29 septembrie, este o amplă expoziție monografică care oferă o imagine cronologică a diferitelor etape din viața creatoare a pictoriței și își propune să evidențieze bogăția simbolică, angajamentul social, complexitatea formală și caracterul inovator al operei ei. Creația nu i-a fost suficient de apreciată într-un context cultural și într-o perioadă în care era presupus că femeile sunt inferioare din punct de vedere artistic.

maria blanchard, museo picasso malaga

Imagine din expoziția María Blanchard, foto: Jesús Domínguez © Museo Picasso Málaga

Cultivată, dedicată până la capăt modului său particular de viață și de creație, Blanchard a depășit stereotipurile epocii sale.

Opera sa de formare se concentrează pe portretizarea delicată și detaliată a celor dragi, pe temele costumbriste atât de la modă în Spania sfârșitului de secol – cum ar fi construcția fictivă a imaginii senzuale și sălbatice a „țigăncii” – sau pe recrearea romantică a scenelor din mitologia clasică.

La Paris, mai apoi, pictorița spaniolă s-a confruntat cu radicalismul estetic al avangardei care se dezvolta în diferite orașe europene la începutul secolului al XX-lea. Acolo a intrat în contact cu protagoniștii noii arte, precum spaniolii Pablo Picasso și Juan Gris, latino-americanii Diego Rivera și Vicente Huidobro și rusoaica Marie Vassilieff.

Prima expoziție cubistă de la Madrid și stabilirea la Paris

A participat la prima expoziție „cubistă” din Madrid, organizată în 1915 de Ramón Gómez de la Serna, unde lucrările ei au fost aspru criticate. Dezamăgită și din cauza tradiției și a academismului care predominau pe scena madrilenă, pictorița a părăsit definitiv Spania. S-a stabilit la Paris, incontestabil centrul internațional al noii culturi vizuale. Acolo artista și-a schimbat numele din María Gutiérrez, preluând numele de familie francez al mamei ei, Blanchard, pentru a se rupe complet de începuturile din Spania.

Atunci s-a alăturat grupului de artiști cubiștii care se născuse în capitala Franței cu un deceniu înainte ca mișcarea să devină un discurs sistematizat și transformat în slogan de atât de mulți pictori încât avea să se răspândească la nivel mondial. Această parte esențială a moștenirii lăsate de ea, chiar dacă redusă temporal, o face una dintre cele mai importante figuri ale mișcării cubiste.

maria blanchard, expo, museo picasso malaga

Imagine din expoziția María Blanchard, foto: Jesús Domínguez © Museo Picasso Málaga

Apreciată de Picasso

María Blanchard se remarcă prin contribuția la mișcarea modernă și a fost prima femeie din Spania care a utilizat sistematic metoda cubistă pentru a construi imagini bazate pe fragmentarea și combinarea formelor geometrice într-un spațiu optic al perspectivelor simultane. Ea a pictat scene domestice de zi cu zi cu oameni – majoritatea femei – care gătesc, brodează, fac treburi casnice, se îmbracă sau alăptează, de obicei înconjurați de copiii lor.

Trecerea de la fidelitatea riguroasă la cubism ca opțiune s-a încheiat în jurul anului 1921. A expus la Salon des Indépendants din Paris în 1921, iar capacitatea ei de a produce lucrări exploratorii în aceleași condiții radicale precum colegii ei bărbați a contribuit la câștigarea respectului unei lumi a artei profund patriarhale. Spre exemplu, Pablo Picasso a lăudat două lucrări ale ai – „Plate of Fruit” și „Child with Balloon” – care au fost cumpărate de Musée de Grenoble în 1926. Cariera ei artistică s-a îndreptat definitiv spre figurativ la finalul anilor 1920, pe măsură ce opera a căpătat un caracter literar pronunțat.

A treia fază a operei sale, post-cubistă, subliniază preocuparea ei pentru condiția umană și emoțiile din lumea cotidiană a femeilor și copiilor, abordând teme legate de gen, etnie, identitate națională și clasă socială. Opera Mariei Blanchard este radicală deoarece a fost un exercițiu creativ de rezistență la convențiile hegemonice ale modernității epocii sale.

Foto: „The Fortune Teller”, María Blanchard, 1924 – 1925