Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Geta Brătescu, la Tate Modern – Lucrări și o reproducere a atelierului artistei, expuse timp de un an
geta bratescu, medeic callisthenic moves, 1980 19811. tate © geta bratescu, ivan gallery

Geta Brătescu, la Tate Modern – Lucrări și o reproducere a atelierului artistei, expuse timp de un an

Lucrări ale artistei Geta Brătescu și o reproducere a atelierului ei sunt găzduite, până în vara anului 2024, de o încăpere a muzeului Tate Modern din Londra, unde pot fi vizitate gratuit.

Expoziția face parte din programul „In the Studio”, care cuprinde 12 camere, dedicate unora ca Agnes Martin, Cy Twombly, Gerhard Richter, dar și Suprarealismului internațional și lucrărilor abstracte geometrice.

„In the Studio” de la Tate Modern se concentrează pe relația strânsă dintre individ și opera de artă, fie că este vorba despre procesul de creație al artistului, fie despre experiența privitorului.

Aceasta include reprezentări ale studiourilor artiștilor, precum și lucrări abstracte care atrag atenția asupra naturii complexe a percepției.

Spațiul atelierului și procesul de desen

Expoziția dedicată Getei Brătescu reunește spațiul atelierului și procesul de desen, ambele funcționând pentru ea la granița dintre lumea mentală a artistei și lumea exterioară.

Geta Brătescu (1926 – 2018), scriu specialiștii de la Tate Modern, a dezvoltat o practică artistică conceptuală în România în timpul unei perioade de tulburări politice și cenzură care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a plasat desenul în centrul acesteia, explorând procesul atât ca metodă, cât și ca dispozitiv conceptual pentru lucrările sale în alte medii, de la film și colaj la performance și instalație.

Pentru Brătescu, lucrările sale cusute erau „desenarea pe textile cu o mașină de cusut”. Ea și-a imaginat procesul ca aducând la viață lumea mentală a artistului. „Desenul conectează spațiul real cu cel abstract. Tot ceea ce facem decriptăm și codificăm prin desen”, spunea artista. Brătescu a lucrat ca ilustrator de cărți în paralel cu propria practică artistică. Acest lucru i-a alimentat interesul pentru personaje mitologice, precum Medeea, care reapar în multe dintre lucrările sale.

Între timp, atelierul artistei, poziționat la granița dintre public și privat, a devenit un spațiu de explorare pentru Brătescu în climatul politic totalitar al României postbelice.