Inteligenţa Artificială este folosită la restaurarea unor opere de Klimt, Picasso şi Rembrandt, dar nu toată lumea este entuziasmată de acest lucru
Este concluzia unui articol Washington Post, care aminteşte de demersul Google de a reface operele piierdute ale lui Gustav Klimt. Toamna trecută, Google Arts & Culture a lansat un nou hub interactiv, numit “Klimt vs. Klimt – The Man of Contradictions”, care face o incursiune în biografia artistului şi pune la dispoziţia utilizatorilor articole ştiinţifice legate de personalitatea acestuia, semnate de specialişti.
De asemenea, Google a re-creat trei opere pierdute ale lui Klimt, din 1899, folosind tehnologia de Inteligenţă Artificială, pe fotografii alb-negru ale acestora.
Seria de picturi “Medicina”, “Filozofia” şi “Jurisprudenţa” a fost comisionată de către Universitatea din Viena. La prezentarea lucrărilor, în acea vreme, reprezentanţii instituţiei de învăţământ au concluzionat că acestea ar fi “pornografice” şi ulterior au fost achiziţionate de o persoană privată.
În 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, picturile au dispărut într-un incendiu şi singurele mărturii legate de acestea au rămas câteva fotografii alb-negru.
Cu sprijinul Google, mai mulţi specialişti în artă şi Inteligenţă Artificială au colorat picturile misterioase, potrivit unui algoritm atent creat.
“Nu pot să mă întrec cu Google în a-mi da cu părerea referitor la cum au arătat aceste picturi, dar am convingerea că nu au fost aşa”, a afirmat Jane Kallir, director al Galeriei “St Etienne” din New York, responsabilă pentru primele expoziţii Klimt din New York. “Arată mai degrabă a caricaturi decât a picturi de Klimt”, a spus ea pentru publicaţia americană. Potrivit acesteia, restaurarea de acest tip seamănă cu intenţia de a-ţi clona propriul câine. “Poate arată ca acesta, dar nu e acelaşi câine”.
Inteligenţa Artificială este folosită şi pentru a afla detalii inedite şi pentru a restaura capodopera lui Rembrandt, “Rondul de noapte”.
Washington Post adaugă că termenul “restaurare digitală” poate fi înşelător
Oxia Palus a re-creat variante în 3-D ale unor opere de Picasso din perioada albastră a artistului.
Kenneth Brummel, co-curator al expoziţiei “Picasso: Painting the Blue Period” din Ontario, are rezerve privind această abordare şi susţine că nimic nu poate recrea textura unei pânze. Pentru acest lucru este nevoie de acces la informaţii pe care doar muzeele care deţin operele le au. El spune că în acest caz este vorba de “date incomplete”. “De asemenea, algoritmii sunt creaţi în baza selecţiei arbitrare făcute de un grup de persoane”, adaugă el.
Pe de altă parte, Kallir susţine importanţa geniului unui artist. “Motivul pentru care suntem mişcaţi de o simfonie de Beethoven sau de o pictură de Klimt este faptul că aceste opere nu pot fi imitate”, concluzionează ea.
Credit foto: Gustav Klimt, “Filozofia”, Belvedere/Google Arts and Culture via Washington Post
