Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
INTERVIU – Director general Art Safari, despre edițiile de anul acesta: Yoga și sleepover la muzeu, silent parties și lucrări de la Victoria & Albert Museum

INTERVIU – Director general Art Safari, despre edițiile de anul acesta: Yoga și sleepover la muzeu, silent parties și lucrări de la Victoria & Albert Museum

Ioana Ciocan, directorul general Art Safari și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, vorbește într-un interviu acordat Curatorial.ro despre provocările depășite în organizarea ediției de anul acesta a festivalului, care au inclus și introducerea unei clauze de război în polița de asigurare a lucrărilor, despre activitățile extra care vor avea loc aici – precum yoga la muzeu, sleepover la muzeu, silent parties – și despre cele mai populare expoziții. Ea remarcă un apetit „ridicat” al vizitatorilor, în special al tinerilor, pentru artă contemporană și supercontemporană, trasează un circuit de vizitare al Palatului Dacia și face dezvăluiri legat de ce va fi inclus în ediția a 10-a Art Safari, care va debuta în toamnă.

Art Safari #9 a început în urmă cu exact o săptămână și expozițiile incluse aici, pe care Curatorial.ro le-a prezentat în avanpremieră, pot fi vizitate până pe 7 august 2022.

În 2022, Art Safari va avea porțile deschise timp de jumătate de an, cu două sezoane expoziționale, fiecare a câte 3 luni, ambele în Palatul Dacia-România de pe strada Lipscani, grație unui parteneriat semnat cu Muzeul Municipiului București.

Curator independent, director general al Pavilionului de Artă București – Art Safari, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni, Ioana Ciocan a inițiat și coordonat mai multe programe de artă în spațiul public, a curatoriat numeroase expoziții și a fost lector la diferite conferințe despre arta în spațiul public și practica curatorială. A publicat la editura Vellant cărțile „Proiect 1990 – program de artă în spațiul public 2010 – 2014” și „Transformation. Romanian Sculpture 25 Years After the Revolution”.

ioana ciocan, photo credits adi bulboacă

Ioana Ciocan, Credit foto: Adi Bulboacă

Care au fost principalele provocări în organizarea ediției de anul acesta?

Ioana Ciocan: Evoluția de la un muzeu pop-up de 10 zile la 3 luni de artă, cu tot ce presupune această extindere, este cea mai mare provocare de anul acesta. Ne întrebăm chiar și acum de unde atât de mult curaj. Dar nu e de mirare, Art Safari a fost un proiect curajos încă de la începuturi, care oferă și provocări, dar și satisfacții pe măsură.

Este un maraton (sau mai degrabă sprint!) și pentru echipa noastră, care va avea la dispoziție doar o lună și jumătate de la încheierea primei ediții pentru amenajarea sezonului expozițional aniversar din toamnă.

Organizarea expozițiilor internaționale și asigurarea operelor din cadrul acestora au fost de asemenea provocări pentru echipa Art Safari. În primul rând,  procesul de împrumut al operelor internaționale durează 3 – 4 ani și este extrem de anevoios. Este un proces complicat, dar necesar, pentru că siguranța operelor trebuie să primeze. Detalii cruciale care țin de transport, condiții specifice de expunere, dar și de asigurări și, bineînțeles, panotare trebuie planificate în cele mai mici amănunte.

În plus, valoarea asigurărilor pentru arta expusă a crescut, pentru că deja nu mai vorbim de o perioadă de asigurare de 10 zile, ci de 3 luni. Iar granița cu tragedia războiului din Ucraina nu ajută deloc rata noastră de asigurare, pentru că acum a fost nevoie să introducem și o clauză de război în poliță. Aceasta s-a adăugat clauzei de terorism, care există deja de câțiva ani. Partenerii noștri internaționali au fost destul de îngrijorați de această proximitate cu Ucraina, dar ne bucurăm foarte mult că nu s-a pus deloc problema să anulăm evenimentul sau să-l amânăm, pentru că ne-am pregătit în cele mai mici detalii pentru a proteja operele, iar oamenii au nevoie de artă, arta le dă speranță.

Cum a trecut Art Safari prin primii doi ani de pandemie? Ce așteptări aveți pentru 2022?

Ioana Ciocan: Cu multă răbdare, respectând regulile și cu multă dorință de a aduce bucurie în viața oamenilor într-un context în care aveam nevoie mai mult ca oricând de ea. Spre deosebire de alte țări europene, noi am fost destul de norocoși, am putea spune, pentru că muzeele au rămas deschise. Așa că am putut organiza și în 2020, și în 2021 evenimentul mult-așteptat. Oamenii au fost fericiți că au putut să iasă, să interacționeze și să vadă artă, au respectat regulile de vizitare, a fost o atmosferă frumoasă în Centrul Vechi.

Ne-am adaptat la condițiile de pandemie, ne-am digitalizat și mai mult – le-am oferit oamenilor posibilitatea de a ne vizita muzeul și virtual. Ghizi prin superbul Palat Dacia-România au fost Marius Manole și Horia-Roman Patapievici, care au povestit lucruri fabuloase despre expoziția Mützner și Piliuță.

Anul acesta ne-am ținut promisiunea, ne-am reinventat, venim în fața publicului cu un format amplu, cu artă la standarde internaționale. Așa că ne așteptăm la cât mai mulți vizitatori din toată țara care să-și dea întâlnire cu Picasso și Dali, Theodor Aman, Irina Dragomir, Marcel Iancu și Barbara Klemm. Ne așteptăm la efervescență din mai până la finalul anului în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe Lipscani.

Care a fost, până acum, cea mai populară prezență din Art Safari? Ce expoziție credeți că va atrage anul acesta cel mai mare număr de vizitatori?

Ioana Ciocan: Una dintre cele mai populare prezențe din Art Safari până acum cred că a fost expoziția Tonitza, cea mai mare din ultimii 50 de ani din România dedicată marelui artist. Curatoriată de Zoltán Soós, aceasta a inclus importante lucrări de Nicolae Tonitza provenite de la prestigioase muzee și colecții private din țară și din Europa. Vizitatorii noștri își amintesc cu drag această expoziție, pentru că, nu-i așa, ochii de Tonitza nu se uită niciodată.

picasso le tricorne

Pablo Picasso, Le tricorne

Anul acesta, una dintre expozițiile care va atrage toate privirile este, bineînțeles, „Picasso, Dali & Falla – Pălăria cu trei colțuri”. În 2019, am sărbătorit centenarul premierei „The Three-Cornered Hat”, magnificul spectacol de balet cu care muzica lui Manuel de Falla și-a făcut debutul triumfal pe scena internațională, pentru care Picasso și Dalí au fost comisionați să creeze decorurile și costumele, iar Picasso a realizat chiar și machiajul dansatorilor.

Léonide Massine a creat o coreografie într-un limbaj cu totul nou, iar Pablo Picasso a proiectat scena și costumele. În creațiile lor pentru trupa Ballets Russes a lui Diaghilev, acești trei mari artiști au inaugurat o modernitate iconică care rezonează cu noi și ne captivează și astăzi, ca o realizare unică în istoria artei.

În mod ciudat, puțini artiști au încercat să se măsoare cu proiecțiile teatrale ale lui Picasso. Cel care iese în evidență este Salvador Dalí, cu designul genial și radical diferit pe care l-a creat câteva decenii mai târziu, în Statele Unite. Așadar, atunci când Helena Alonso și Óscar Carrascosa ne-au povestit despre proiectul lor expozițional care unește imaginile lui Falla, Picasso și Dalí ca cele trei colțuri echidistante ale unei pălării, ne-au captat imediat imaginația și nu am ezitat să le oferim sprijinul instituțional al fundației noastre.

salvador dali le tricorne 1959

Salvador Dali, Le tricorne, 1959

Arhiva Manuel de Falla a fost creată pentru a păstra și a oferi cercetătorilor moștenirea acestui mare muzician, o referință-cheie în cultura occidentală, cu o vocație europeană marcantă, și un om meticulos care a avut mare grijă să păstreze fiecare bucată de hârtie care a trecut prin mâinile lui. În Granada, pe frumosul deal pe care se află Alhambra, consiliul orașului a construit un magnific centru cultural, cuprinzând Casa Muzeală Manuel de Falla (în micuța carmen – o casă cu grădină zidită – pe care muzicianul și-a ales-o drept locuință), un auditoriu și, din 1991, Arhiva Manuel de Falla. Datorită muncii desfășurate de centrul nostru de cercetare, astăzi putem reconstitui pașii procesului creativ al lui Manuel de Falla, putem aprecia și ne putem bucura și mai mult muzica lui.

Ca o recomandare – cu ce să înceapă vizitatorul circuitul? Care să fie traseul lui prin Art Safari?

Ioana Ciocan: Traseul de vizitare este la liberă alegere, dar, dacă ar fi să începem cronologic, atunci vă invit întâi în Pavilionul Muzeal, pavilionul verde. Admirăm aici arta lui Theodor Aman, marele maestru al picturii românești, întemeietor al Școlii de Belle-Arte de la noi. Peste 150 de lucrări (pictură și artă grafică) împrumutate de la muzee din întreaga țară și din colecții private vă așteaptă! Expoziția Aman, curatoriată de dr. Elena Olariu, precum și întreaga activitate a Pavilionului Muzeal sunt realizate împreună cu Muzeul Municipiului București.

Theodor Aman, unul dintre pictorii naţiunii române, dar ȋn acelaşi timp profesor şi creator de şcoală, este o parte din tezaurul patrimonial pe care Muzeul Municipiului Bucureşti ȋl relevă marelui public, prin această expoziţie retrospectivã, având sprijinul altor muzee din ţară şi colecţii particulare, după cum afirmă și Adrian Majuru, directorul MMB. Muzeul Theodor Aman este una dintre puţinele case-atelier de artist păstrate ȋn Bucureşti, parte a Muzeului Municipiului Bucureşti, şi oferă variate posibilităţi de a explora universul artistului.

theodor aman În grădină [1879], colecție privată

Theodor Aman, „În grădină” (1879), colecție privată

După incursiunea în lumea elitei sociale și culturale românești de secol XIX – interioare de case populate cu personaje surprinse spontan, serate, copii redați alături de jucăriile lor (o noutate absolută pentru pictura românească la acea vreme) – e timpul pentru o călătorie în minunata Spanie. Ne bucurăm de operele marilor Pablo Picasso și Salvador Dali, expuse, în premieră, în Pavilionul Central, despre care v-am povestit anterior. Ole!

Ne continuăm vizita și ajungem în Pavilionul Aniversar, acolo unde putem admira o expoziție de fotografie a Barbarei Klemm. Aceasta marchează 30 de ani de parteneriat germano-român în Europa și este organizată împreună cu Institut für Auslandsbeziehungen, ICR, Institutul Goethe și Ambasada Republicii Federale Germania la București. Fotografiile cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare vor fi punctul central al expoziției, alături de o serie de fotografii realizate de Barbara Klemm în țara noastră în timpul comunismului.

Expoziția „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” include imagini care  surprind momente unice și adesea tensionate, precum viața de zi cu zi, demonstrații, proteste și imigranți, evenimente culturale și spații urbane, în viziunea curatorială a lui Matthias Flügge. O expoziție care merită văzută mai ales în acest context.

Mergem mai departe către Pavilionul Invitat, care găzduiește o expoziție dedicată lui Marcel Iancu, un artist fenomen al secolului XX: „Marcel Iancu. Reconstruind artele România – Israel”. Viața artistului Marcel Iancu, care a activat într-o gamă largă de discipline, poate fi împărțită în două capitole: primii 46 de ani în Europa, urmați de 43 de ani în Israel. Această expoziție prezentă la Art Safari, care include lucrări din ambele perioade, este prima prezentare cuprinzătoare a activității sale artistice de pe parcursul a șaptezeci de ani, ce va avea loc în localitatea sa de naștere.

Marcel Iancu a fost unul dintre personajele care au orientat și definit arta de avangardă din România și din Israel, aducând-o în aceeași linie cu cea occidentală, în mediul căreia s-a format. Iancu a fost o personalitate complexă, un artist cu vocație multiplă: pictor, grafician, arhitect, eseist și a avut în cercul său apropiat cele mai revoluționare minți creative din Europa.

Deși consacrat ca autor al primelor „reședințe moderniste” din București și România, Marcel Iancu este și autorul unuia dintre cele mai spectaculoase complexe de loisir interbelic – Ștrandul Kiseleff – dar și al unui sanatoriu montan de o puritate și forță de talie internațională. În aproximativ 20 de ani, Marcel Iancu a experimentat formule îndrăznețe și inovatoare, a animat viața artistică a Capitalei, a deschis uși și perspective pentru viitor și pentru tinerii creatori, a fost inconstant și inconsecvent, dar întotdeauna autentic, convingător, pozitiv, constructiv și constructivist. Curatorul expoziției este Raya Zommer-Tal, iar parteneri ne sunt Janco Dada Museum, Ein Hod, Israel, Ambasada Israelului și Uniunea Arhitecților din România.

Nu în ultimul rând, pașii ne poartă spre Pavilionul Contemporan, al cărui curator este Alexandru Rădvan. Aici suntem întâmpinați de o explozie de culoare „Roșu, galben și albastru”, semnată de Irina Dragomir. O artistă-fenomen, în plină ascensiune, pe care ne bucurăm că am descoperit-o.

În anii trecuți, lucrările Irinei Dragomir au fost incluse în expoziții de grup și au fost printre preferatele publicului. Au fost fotografiate și postate intens în social media, unde au adunat mii de share-uri, deoarece sunt intens colorate și accesibile, inspirate din universul imediat. Astfel, am hotărât că e timpul să îi dăm Irinei ce este al Irinei și să îi dedicăm prima expoziție personală.

irina dragomir, art safari, curatorial.ro

Irina Dragomir, Credit foto: curatorial.ro

Curatorul Alexandru Rădvan ne introduce cel mai bine în universul Irinei Dragomir: „Aș spune că, fără excepție, imaginile Irinei sunt fragmente mai ample sau mai reduse ale universului propriu. (…) Irinei îi place să se joace cu clișeele, cu lucrurile banale și cu kitschul ieftin. Sunt tentat să văd aici nu atât un procedeu postmodern, cât un semn clar de inteligență și umor, căci cele două merg atât de bine împreună”.

Cum a fost îmbunătățit evenimentul pentru acest an?

Ioana Ciocan: Arta spectaculoasă pe care o expunem este pusă în valoare de amenajarea creativă a  spațiului, gândită de arhitecta Ioana Corbu, de un spectacol de lumini, de video, de muzică. În plus, pregătim extra experiențe inedite, precum yoga la muzeu, sleepover la muzeu, silent parties etc.

Ce anume a determinat alegerea primelor cinci expoziții din sezon?

Ioana Ciocan: Unele dintre acestea se aflau de mult timp pe lista noastră de dorințe. După cum menționam, procesul de împrumut al unor opere din muzeele internaționale se poate întinde pe o perioadă de câțiva ani – concretizarea acestora într-un an atât de important pentru Art Safari a fost o surpriză plăcută, eforturile au fost răsplătite. Ne-am dorit să aducem expoziții prestigioase din străinătate la Art Safari pentru ca oamenii să descopere creațiile marilor artiști precum Picasso și Dali. Mai ușor, la ei acasă. Dar, totodată, vrem să facem cunoscute și operele de mare valoare ale artiștilor români expuse în muzeele din țară sau în colecții private, pe care oamenii nu le cunosc. Așa cum a fost cazul expozițiilor dedicate lui Samuel Mützner – un artist fabulos mai puțin cunoscut de publicul din România, dar și expozițiilor dedicate marilor Ștefan Luchian și Nicolae Tonitza, care au adus în atenția iubitorilor de artă lucrări rare. Și cum este cazul acum cu Aman.

Cum vedeți corpul artistic românesc și piața de artă de la noi? Cum au evoluat și care este tendința?

Ioana Ciocan: Piața de artă din România crește. Valoarea ei a atins pragul de 30 milioane de euro în 2021. Observăm și un apetit ridicat al vizitatorilor, în special al tinerilor, pentru artă contemporană și supercontemporană. De aceea, la ediția de anul acesta găzduim prima expoziție personală a Irinei Dragomir, o voce importantă a noii generații de artiști contemporani și o artistă în ascensiune despre care sigur veți auzi în continuare. Cota ei de vânzare a crescut rapid de la 3 cifre la 4, un record, iar acum lucrările ei sunt foarte căutate de colecționari.

Dar în ceea ce privește publicul? Cum ar putea fi atras mai mult înspre artă?

Ioana Ciocan: Publicul devine din ce în ce mai dornic de artă, din ce în ce mai exigent în privința experienței de vizitare a unui muzeu și se așteaptă să vadă la Art Safari expoziții realizate impecabil. Răspunzând acestor exigențe, oferind o experiență de vizitare contemporană putem ajunge să schimbăm relația oamenilor cu arta, să îi împrietenim mai mult cu ea, să îi aducem în muzee, în galerii, la evenimente dedicate artei.

Noi încercăm să creștem, la propriu, iubitori de artă prin programul Art Safari Kids. Aici le oferim copiilor ateliere zilnice de creație pentru toată familia, ateliere de pictură dedicate pictorilor români, ateliere de bandă desenată cu supereroi, ilustrație în acuarelă, toate activitățile fiind adaptate la vârsta copiilor, inclusiv tururile ghidate etc.

Să nu uităm și de iubitele tururi de noapte, care s-au bucurat încă de la început de succes în rândul publicului nostru, pentru că oferă o experiență spectaculoasă de vizitare, unică pentru un muzeu. În cadrul Night Tours, arta poate fi cunoscută pe ritmuri de muzică live, la un cocktail party, cu ajutorul unui ghid carismatic care iubește arta și reușește să îi facă și pe vizitatorii noștri să se îndrăgostească de ea.

La ce să ne așteptăm pentru al doilea Art Safari din 2022?

Ioana Ciocan: Cea de-a zecea ediție va fi celebrată în a doua jumătate a anului printr-un parteneriat de răsunet internațional cu Victoria & Albert Museum din Londra. Vizitatorii vor avea șansa să vadă peste 90 de opere ale lui John Constable, marele pictor englez care a revoluționat arta peisagistică, și ale altor maești ai artei internaționale ca Turner și Durer.

De asemenea, o altă expoziție mult așteptată este cea a unuia dintre maeștrii artei românești, Ștefan Popescu, curatoriat de dr. Elena Olariu. Celelalte surprize vor fi dezvăluite pe parcurs, așa că rămâneți cu ochii pe noi.

Credit fotografie principală: The Storyalist