Marilena Murariu pictează muzica jazz, blues şi gospel în tablouri cu cromatică specială/ galerie foto

„Jazz”, „Blues”, „Gospel” reprezintă „secvenţe muzicale” din expoziţia „Armonii sonore” a artistei Marilena Murariu care a fost deschisă la Atelier de Artă şi Design Ghilduş din strada Puţul cu Plopi 17.

Este a treia expoziţie organizată de Atelierul de Artă şi Design Ghilduş.

Evenimentul de deschidere a expoziţiei a fost însoţit de colinde în interpretarea specială a Doinei-Lavric Parghel la cobză.

În expoziţia „Armonii sonore”, din care fac parte viori, trompete, chitare, muzicieni, culorile folosite de artistă, roşul şi verdele puternice de exemplu, sunt cele pe care i le-a recomandat maestrul Vasile Grigore, profesorul său.

Privitorul va fi atras de compexitatea linilor, de vârtejurile de culori din „Cioburi de culoare I şi II”, de anotimpurile „desfrunzite” care sunt redate cu roşu, albastru şi galben intense, şi în care melancoliile sunt transpuse de contrabas pe muzică de jazz.

„Avem o trecere în timp, de la o generaţie extraordinară, cu Vasile Grigore, cap de afiş, la Marilena Murariu, unul dintre creatorii formaţi de acest mare maestru, ea fiind o componentă a unei generaţii care transmite mesaje printr-o cromatică cu totul special”, a spus sculptorul şi profesorul Alexandru Ghilduş la vernisaj.

„Marilena Murariu nu oferă ocazia lucrurilor minore”

Artistul Virgiliu Parghel a caracterizat-o pe artistă drept „unul dintre pictorii europeni care, la vârsta ei şi la cantitatea operei ei, multă ascunsă în depozitele atelierului, şi-a cucerit o notorietate imposibil de contestat. Cine o contestă, îi ridică cota şi mai sus. Forţa picturii ei presupune o cultură şi un alt tip de a privi. Marilena Murariu nu-ţi oferă ocazia lucrurilor minore. S-a ferit de asta. Marilena Murariu este un maestru excepţional iar opera ei este nemuritoare şi aşteaptă încă săli. Eu aş vedea-o şi la Budapesta, la Viena… Ca româncă este aşteptată la Pompidou”.

Expoziţia, cu vânzare, curatoriată de Luminiţa Ghilduş, va rămâne deschisă până la 20 decembrie, fiind redeschisă din ianuarie 2024.

„Figurând printre subiectele asupra cărora s-a aplecat încă de la debutul său artistic, „Muzica” a revenit în creaţia Marilenei Murariu din ultimii ani nu doar în ipostaze mult diversificate ci și într-o cromatică mai sugestivă. Dacă primele sale „Viori” sunt concepute în spiritul cubismului liric și corespund categoriei „natură statică”, ultimele creații ne orientează spre universul „scenelor de gen”: de la surprinderea mâinilor unor interpreți, profund concentrate pe diverse instrumente, până la redarea unor grupări muzicale complexe, surprinse în plenitudinea execuției artistice – acestea ne dezvăluie o lume ardentă, transfigurată în universul magic al muzicii prin forme și culori insolite”, afirmă curatorul.

Marilena Murariu s-a născut la 26 mai 1954, la Iaşi. A urmat cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Pictură, la clasa profesorului Vasile Grigore. Lucrări ale artistei se găsesc în colecţii publice, printre altele, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Cotroceni Bucureşti şi la Muzeul Bibliei Tel Aviv. Un număr de 13 lucrări ale artistei, cu tema „Balcic”, figurează în filmul „Tinereţe fără tinereţe”, de Francis Ford Coppola. Artista a colaborat cu Opera Naţională Bucureşti pentru scenografia operei „Casanova”.

Pictoriţa Marilena Murariu, cunoscută şi pentru ciclurile „Despre Elena”, „Show-off, of, of”, „Portrete în revoluţie” şi „Mulţumesc, maître Bosch!”, a propus încă de la debut o artă deopotrivă conceptuală şi metafizică, un univers multifaţetat, în care figurativul şi abstractul se concurează şi se susţin.