Matei Bejenaru: „Cultura nu poate fi un spectacol continuu. Ea ne definește sistemul de valori”

Artistul Matei Bejenaru, care în ultimii ani a lucrat preponderent cu fotografia și filmul, aduce în atenția publicului din Timișoara cercetătorii și cercetătoarele din instituțiile locale. Personalități care nu sunt celebre, deși au realizări remarcabile, și care ar trebui cunoscute și recunoscute la nivel larg.

Lucrarea din centrul Timișoarei, aproape de Piața Libertății, face parte din expoziția colectivă centrală „Chronic desire – Sete cronică”, deschisă în patru spații din oraș și completată de intervenții artistice în spațiul public până pe 23 aprilie.

„Cercetători, cercetătoare” reprezintă instalarea într-un spațiu public din centrul istoric al Timișoarei a șapte panouri fotografice, fiecare reprezentând profesioniști din institute științifice din oraș. În contextul mediatic contemporan, specializarea în știință din institutele de cercetare este cvasi-invizibilă, spune artistul.

Lucrarea propune spre reflecție statutul științei și al cunoașterii raționale în societatea românească actuală, când bugetele de cercetare și inovație sunt extrem de mici, iar orele de științe din programa școlară a elevilor sunt tot mai puține.

Motivația alegerii acestui subiect ține de convingerea artistului că progresul științei și tehnologiei este primordial pentru dezvoltarea societății în România. Fotografiile documentare vor înfățișa cercetătoare și cercetători ce activează în Timișoara, în spațiile lor de muncă și creație științifică, și vor avea o estetică apropiată de jurnalism, impersonală, care va orienta privitorul către o lectură obiectivă a informației vizuale din imagini.

Modelul gândirii raționale, înlocuit de misticism

Matei Bejenaru, originar din Iași, a realizat o structură din metal, pe care se află montate panouri cu portretele fotografice ale celor șapte cercetători. Ei au fost fotografiați în laboratoarele în care lucrează.

„Motivul pentru care am ales să prezint imagini cu cercetători științifici și am ales să le arăt în felul ăsta este acela că, în ultimii treizeci de ani, spre îngrijorarea mea, cercetarea științifică din țară a scăzut, în contextul dezindustrializării a țării. Modelul gândirii raționale ca posibilitate de a explica natura au fost înlocuite cu misticismul, care a devenit popular”, a spus Bejenaru la prezentarea instalației sale.

Artistul a precizat că, în copilărie, în anii 1970, știința era foarte importantă în familia sa, dar și în societate.

„Am studiat matematică, inginerie energetică, și mai târziu am studiat artele. Urmărind ce se întâmplă în jurul meu, cu definiția de astăzi a culturii, cred că ea este ceva mai complex și memoria vechilor forme de cultură nu ar trebui să dispară. Cultura nu poate fi un spectacol continuu dominant, o distracție. Cultura are și funcția de a defini cine suntem, să definească sistemul de valori”.

El este de părere că sensul unei opere se construiește în context. Astfel, instalația lui este amplasată între sediul unei biblioteci publice din Timișoara, un sediu de bancă recent renovat și o cafenea.

„În acest context, aceste ziduri creează un fel de presiune asupra lucrării. În 2015, am fost artist invitat aici să organizez un performance – «Oda materiei» – un fel de meta-muzică, în care un grup de deținuți cântau despre viitor. Cum poate fi viitorul în locul ăsta? Pentru mine este o întrebare importantă. Pentru că felul în care suntem învățați să înțelegem viitorul este liniar – cunoaștem trecutul, suntem conștienți de prezent și construim pe baza acestor cunoștințe. Este acesta singurul viitor? Nu știu”.

Acum, el prezintă o lucrare ce transmite un semnal referitor la perspectivă. „Dacă această societate vrea să progreseze, vrea să fie mai sofisticată și avansată, trebuie să acționăm. Societatea se poate dezvolta pe baza gândirii variaționale. Acesta este viitorul”.

Cercetătorii, un model pentru tineri

Matei Bejenaru este convins că evoluția societății nu poate exista decât cu accent pe educație. El a adus în discuție Institutul Măgurele, unde a avut ocazia să facă fotografii în ianuarie 2022. „Este o investiție uriașă acolo. Încă visez că vom putea să facem investiții strategici, așa cum erau în perioada comunistă. Nu sunt un nostalgic al regimului, însă atunci profesorul Hulubei, fizician important al acestei țări, a reușit să îi convingă autoritățile să construiască un oraș pentru cercetători și să facă investiții strategice în domeniu. De asta avem nevoie”, a expus Bejenaru, care consideră că oamenii sunt cea mai importantă resursă în astfel de instituții.

Bejenaru, care este profesor de fotografie la Universitatea de Arte din Iași, a mai susținut că este nevoie ca cercetătorii să fie ținuți în țară și să aibă statut social.

„Nu trebuie să fie doar bine plătiți, pentru că sunt suficient de inteligenți să facă rost de fonduri, dar trebuie să aibă și un statut social, să fie invitați, consultați, să fie un model pentru generațiile tinere care să privească spre viitor prin știință”.

Lucrarea a fost realizată cu ajutorul biroului lui de arhitectură din Iași, concepută și construită acolo, apoi transportată și instalată la Timișoara.

Sunt prezentați cercetatori care lucrează în domenii precum construcții metalice și dezvoltare durabilă, în domeniul biocatalizatorilor, fizica pământului, farmaco-toxicologie, manufacturare inteligentă și inteligență artificială.

„Cercetători, cercetătoare” va rămâne instalată în Timișoara până pe 23 aprilie, când se va încheia și expoziția centrală „Chronic desire – Sete cronică”. Parte din aceasta, în spațiul public se află lucrări de Dan Perjovschi și Sead Kazaxhiu.

Scurtă biografie Matei Bejenaru

În proiectele sale artistice din ultimii ani, prin fotografie și video, Matei Bejenaru investighează materialitatea mediului fotografic și politicile de reprezentare în formatul documentar. Folosind platforma tehnologică specifică imaginilor analogice, fie ele statice, fie dinamice, el aduce în prim-plan procesul fotografic ca martor al crizei singularității și al angajamentului artistic.

Proiectele sale artistice au fost prezentate la Tate Modern Londra, Level 2 Gallery (2007), Bienala de la Taipei (2008), Bienala de la Atena (2013), Museum Europäischer Kulturen din Berlin (2015), Bozar Bruxelles (2018), Rezidența BRD Scena9 București (2022).

Este fondator și director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași (între 1997 și 2008). Este membru fondator al Asociației Vector din Iași, fiind și președintele instituției în perioada 2001-2011. Între 2003 și 2007, a fost directorul artistic al galeriei Vector din Iași. În aceeași perioadă a inițiat și manageriat proiectul de cultură socială cARTier, realizat împreună cu colegi din Asociația Vector. În perioada 2011-2012, a fost profesor invitat la Université du Québec à Montréal (Canada). Trăiește și lucrează la Iași.