Mişcarea de protest care cerea ca tablourile lui Renoir să fie îndepărtate din muzee pe motiv că artistul „nu se pricepea la artă”
De la Just Stop Oil la Free Palestine și P.A.I.N., în ultima vreme, muzeele de artă au fost folosite ca terenuri de desfășurare a unor proteste de impact.
În 2015, însă, grupul de protestatari care a pichetat în fața Muzeului de Arte Frumoase din Boston a avut o țintă mai simplă și mai puțin nobilă: Pierre-Auguste Renoir. Cererea lor? Ca muzeele să îndepărteze tablourile sale de pe pereții lor. Raționamentul lor a fost destul de simplu: au susținut că Renoir nu se pricepea la artă. (Un protest la Metropolitan Museum of Art din New York avea să fie organizat în curând).
Mișcarea „Renoir Sucks at Painting” (dacă se poate numi așa) a fost creată de Max Geller și a luat naștere după ce a întâlnit o colecție considerabilă de picturi de Renoir la Fundația Barnes din Philadelphia. Punctul său central de desfacere este un cont de Instagram care prezintă prim-planuri ale picturilor lui Renoir însoțite de critici satirice, adesea lungi.
Bazându-se pe furia hipsterilor snobi și cu pancarte pe care scria „Dumnezeu îl urăște pe Renoir”, „ReNOir” și „Nu suntem iconoclaști, Renoir este doar un Pictor prost”, grupul a primit pentru scurt timp o atenție mediatică considerabilă – deși nu din partea instituțiilor pe care le hărțuia. Colegii care îl urăsc pe Renoir și-au exprimat simpatia lor estetică pe internet, postând fotografii cu ei înșiși arătând cu degetul mijlociu picturile lui Renoir, adesea însoțite de hashtag-ul #renoirsucksatpainting.
Stră-străneapoata lui Renoir a luat atitudine
Furia a determinat-o pe stră-strănepoata lui Renoir, Genevieve Renoir, să intervină. Ea a susținut că piața liberă s-a pronunțat clar în favoarea talentului strămoșului ei. Piața a spus ceva care suna ca „78 de milioane de dolari la Sotheby’s pentru Bal du moulin de la Galette na na na na-na na na”. Geller a răspuns spunând că piața liberă nu are discernământ și gust, citând drept dovadă reclamele TV, schimbările climatice și distrugerea habitatelor vidrelor de mare.
Acest lucru indică scopul mai profund al lui „Renoir Sucks at Painting”, unul care a fost în general pierdut sub zgomotul mediatic și criticile lapidare. Geller nu a încercat să-l cenzureze pe Renoir prin ridiculizare. El spera să forțeze muzeele să reconsidere meritele artistice ale picturilor de pe pereții lor și să facă schimbări, în mod ideal în favoarea pictorilor de sex masculin care nu sunt albi. El a numit-o „justiție culturală”.
Deși abordarea lui Geller era în mod clar contemporană, nu și sentimentul său de bază. Oamenii l-au urât mult timp pe Renoir. Ura are atât o substanță morală, cât și estetică. Din punct de vedere moral, nenumăratele nuduri feminine cu fețe stupide și neplăcute ale lui Renoir au făcut ca acesta să fie acuzat postum de sexism. La aceasta s-a adăugat antisemitismul său, așa cum reiese din poziția sa în cazul Dreyfus.
Foto credit: „Jeunes filles au piano”, Auguste Renoir, Musee d’Orsay
Era acuzat că picturile lui sunt frumoase
Și totuși, chiar și acuzațiile estetice erau oarecum personale.
Renoir, ceramist de formație, a intrat în gașca pariziană din care făceau parte Alfred Sisley și Claude Monet, artiști anti-academici care aveau să facă parte din mișcarea impresionistă. Erau la modă culorile îndrăznețe și reprezentările vieții moderne. Formalismul, detaliile rococo înflorite și marile scene mitologice erau demodate.
Problema era că lui Renoir îi plăceau aceste lucruri vechi – „Sunt din secolul al XVIII-lea”, a spus el odată – și când vremurile au devenit mai grele din punct de vedere financiar, a dat înapoi și a început să picteze portrete burgheze. Asta l-a făcut bogat, chiar o vedetă internațională. Pe scurt, era văzut ca un trădător.
Criticii susțin că Renoir nu a acordat nicio atenție liniei sau compoziției („picta ca pe oală”, era una dintre acuzaţii) și a ignorat preocupările contemporane ale vremii sale. Cea mai condamnabilă, se pare, este acuzația că picturile lui Renoir sunt frumoase.
Un fan al picturilor frumoase ale lui Renoir? Donald Trump. El susține că deține „Two Sisters (On the Terrace)”, dar este un fals.
Foto credit: Auguste Renoir, „Bal du moulin de la Galette”, 1876, Musee d’Orsay
