MNAC20bis iarnă-primăvară, inaugurat: Artefacte, modernitate croată și domesticitate recompusă / galerie foto

Sezonul expozițional MNAC20bis iarnă 2024 – primăvară 2025 a fost lansat și cuprinde cinci expoziții-eveniment care marchează două decenii de când Muzeul Național de Artă Contemporană își are sediul în Palatul Parlamentului.

Expozițiile din noul sezon pot fi vizitate până în 13 aprilie 2025.

Răsucirea

La parterul muzeului și în Sala de Marmură continuă expoziția „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, curatoriată de Călin Dan și Celia Ghyka – a doua etapă a unui proiect de cercetare de lungă durată inițiat odată cu „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern” (Kunsthalle Bega, Timișoara, 2023-2024).

O cercetare complexă asupra istoriei culturale și vizuale a motivului alegoric al răsucirii, proiectul își are originea într-o lectură reiterată a alegoriei platonice a Peșterii, acea acțiune de dublă „răsucire a sufletului”: o mișcare deopotrivă spirituală și fizică, prezentată în expoziție prin dimensiunile sale figurative, morfologice, corporale și simbolice.

Conceptul este ilustrat printr-un ansamblu neconvențional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice și produse industriale de masă din patrimoniul a 17 muzee naționale, puse în dialog cu lucrări de artă contemporană din colecția Muzeului Național de Artă Contemporană și din colecții private.

Modernitatea croată

Primul etaj al muzeului găzduiește „Linii paralele. Avataruri ale Modernității în Croația 1949 – 1998”, curatoriată de Branko Franceschi și co-organizată de Muzeul Național de Artă Modernă (NMMU) din Zagreb.

Acest amplu proiect trasează, prin 188 de lucrări de artă semnate de peste 100 de artiști, evoluția artei vizuale croate în a doua jumătate a secolului XX, când Zagreb s-a remarcat, cu precădere în anii ’60, ca un redutabil centru internațional dedicat experimentului artistic, printre altele și prin organizarea bienalelor și a mișcării New Tendencies (1961-1973), numită și „ultima avangardă”.

Aplecarea generală către anti-estetică și către producția vădit anti-mainstream s-a propagat dinspre artele vizuale spre muzică, film și poezie, cu ajutorul local al manifestărilor culturale interna­ționale găzduite de Zagreb precum Bienala de muzică și GEFF – festivalul de film de gen.

Baba și Bernea

Treisprezece lucrări de Horia Bernea, creații mai puțin cunoscute din perioada 1967 – 1969, și una de Corneliu Baba, portret al lui V.I. Lenin din 1963, recent clasate Patrimoniu Cultural Național, sunt expuse temporar în interiorul „Leviathan. În măruntaiele colecției”, de la etajul al doilea al muzeului.

Micro-expoziția se numește „Marsupiul” și este, la fel ca expoziția permanentă un dialog între lucrări realizate în perioada realismului socialist și lucrări moderniste produse în perioada comunismului sau după. Curator este Irina Radu.

Ioana Nemeș

„Cum ar fi fost dacă Brâncuși ar fi avut internet”, se întreba Ioana Nemeș. Etajul trei și galeria etajului patru găzduiesc o expoziție cu caracter recuperator și retrospectiv a regretatei artiste Ioana Nemeș (1979 – 2011), într-un proiect curatorial al colectivului Kilobase Bucharest (Sandra Demetrescu & Dragoș Olea).

„All Times at Once” trasează non-linear parcursul devenirii artistice a Ioanei Nemeș, proiectând lucrările pe fundalul complex al proceselor de lucru și al cercetărilor desfășurate de ea: serii precum „Monthly Evaluations” (2005 – 2010), „Relics for the Afterfuture” (2009), „Untitled” (2010), „Expensive Fiasco / Cheap Success” (2010) sunt prezentate alături de materiale inedite, înlesnind astfel o înțelegere a multiplelor sale dezvoltări conceptuale, metodologice și, nu în ultimul rând, formale.

Stela Lie

Spațiul Auditorium de la etajul patru al MNAC prezintă „Stela Lie. Acasă”, curator Alexandru Oberländer-Târnoveanu, expoziția personală a unei artiste care definește prin discursul său un teritoriu distinct, al unei domesticități recompuse prin fragmente de interioare în care locuri familiare sau obiecte interoghează noțiunea de (auto)reprezentare și devin auto-portrete ale artistei.

Stela Lie (n. 1959), fondatoare a Clubului Ilustratorilor, desenează obiecte și, alături de acestea și de fragmente de interioare, se află obiecte comune de mult timp uitate de mulți dintre noi prin sertare ori cotloane. De la fotografii de epocă la mileuri și insecte scoase din insectare, flori uscate de timp și versuri scrise pe pereți.

Artă stradală în muzeu

MNAC lansează două proiecte speciale dedicate artei stradale românești, reunind unele dintre cele mai importante voci ale acestui domeniu. „Urban Elevation” aduce în prim-plan o instalație colectivă impresionantă, care transformă Scara de Vest a muzeului într-un spațiu vibrant, acoperind sute de metri pătrați cu intervenții murale realizate de IRLO, Alex Baciu, Atoma, KERO, Pisica Pătrată, Cristian Scutaru, KSELE, Flaviu Rouă, LOST.OPTICS și Ortaku.

În completare, „Urban Spirit” oferă vizitatorilor ocazia de a explora în interiorul muzeului o serie de 11 plăci de skateboard personalizate de aceiași artiști, cărora li se alătură Anca Toma, într-un proiect care va căpăta, ulterior, o dimensiune caritabilă.

În fața muzeului se află, până la 22 decembrie, instalația participativă „If walls could tell” a artistului conceptual Mischa Kuball, un proiect mobil prin intermediul căruia artistul aduce în prim-plan libertatea individuală de exprimare, împreună cu invitația de a reflecta împreună asupra semnificației și statutului instituțiilor culturale în raport cu comunitatea și contextul fluid, expansiv și ușor inflamabil al contemporaneității.

Fotografie principală: Sofija Naletilić Penavuša,, „Toate animalele mele” (1988), curatorial.ro