Musée d’Orsay, obligat să restituie tablouri de Renoir, Cézanne și Gauguin furate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Musée d’Orsay este obligat de un tribunal administrativ francez să restituie patru importante tablouri de Pierre-Auguste Renoir, Paul Cézanne și Paul Gauguin furate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Muzeul parizian trebuie să restituie moștenitorilor proeminentului negustor de artă francez din secolul al XX-lea Ambroise Vollard patru opere majore – peisajul marin „Marine Guernesey” (1883) și un studiu pentru „Judecata lui Paris” finalizat în jurul anului 1908, de Renoir, „Still life with mandolin” (1885), de Gauguin, și acuarela „Undergrowth” (1890 – 1892), de Cézanne.

Această hotărâre marchează o victorie după zece ani pentru moștenitorii lui Vollard. În 2013, ei au solicitat restituirea a șapte lucrări care ar fi fost furate de experți din averea comerciantului, după moartea sa subită, survenită în 1939, la vârsta de 73 de ani. Experții, însărcinați să evalueze cele 6.000 de opere de artă postimpresionistă și modernă acumulate de-a lungul carierei lui Vollard, au vândut în schimb mai multe tablouri unor muzee germane, comercianți de artă și membri ai Partidului Nazist. În mai 2022, o instanță a decis că cele patru tablouri au fost furate, decizie confirmată în noiembrie anul trecut de o instanță superioară franceză.

O aprobare din partea instanței administrative a fost ultimul pas necesar pentru restituirea tablourilor. Potrivit Art Newspaper, statul francez, în administrarea căruia se află Musée d’Orsay, nu va face apel.

Toate cele patru tablouri figurau în baza de date a operelor de artă recuperate în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial ca fiind „de restituit”.

Colecția Vollard, de la dispute familiale la bătălii juridice cu muzee

Ambroise Vollard a fost o forță în comerțul cu artă din Paris din anii 1890 până în anii 1930. El i-a organizat lui Cézanne prima expoziție personală, lui Picasso prima expoziție la Paris și lui Matisse, prima sa expoziție din carieră.

Colecția lui prodigioasă, care includea unele dintre cele mai scumpe nume din istoria artei, a fost lăsată prin testament fraților săi, ceea ce a provocat certuri familiale aprige cu privire la modul de împărțire a bunurilor.

Unul dintre ei, Lucien Vollard, care a fost desemnat executor testamentar, a conspirat cu doi experți, Étienne Bignou și Martin Fabiani, pentru a fura o parte din moștenire. Acțiunile lor ilicite au fost denunțate în urma celui de-al Doilea Război Mondial, dar, în urma unei cereri din partea moștenitorilor lui Vollard, statul francez a stabilit că detaliile tranzacțiilor nu erau suficient de clare pentru a constitui o restituire. În plus, Vollard nu era evreu, iar operele sale de artă nu au fost confiscate în temeiul legilor rasiale emise de naziști. Cu toate acestea, un magistrat a decis că orice proprietate pierdută în timpul războiului trebuie să fie returnată proprietarului inițial, indiferent dacă a fost sau nu jefuită de naziști.

În deceniile care au trecut de la moartea sa, colecția Vollard a fost împrăștiată în muzee și colecții private din întreaga lume, extinzând astfel bătălia juridică purtată de moștenitorii săi pentru returnarea lor. În 2012, au dat în judecată guvernul sârb pentru 429 de piese care se află la Muzeul Național din Belgrad, iar procesul este încă în desfășurare.