Portretul domnișoarei Pogany, fotografie de Brâncuși, a stabilit un record de licitație pentru piața din România

O fotografie a portretului domnișoarei Pogany, realizată de Constantin Brâncuși, a fost vedeta Licitației Avangarda Literară și Artistică, organizată de casa Historic. Cu mult peste estimarea Historic, Constantin Brâncuși a stabilit un record greu de atins pentru piața de artă din România. Estimat între 4.000 și 9.000 de euro, lotul a fost vândut în final pentru 11.000 de euro.

Fotografia realizată de sculptorul Constantin Brâncuşi în care este înfăţişată lucrarea „Portretul domnişoarei Pogany”, plasată pe soclu, este în prezent cunoscută după numele „Danaïde”, fiind tot un portret al artistei maghiare Margit Pogany, potrivit casei Historic.

Brâncuşi a sculptat iniţial, între 1907 – 1909, o versiune în piatră a Danaidei, lucrare aflată în prezent la Muzeul Naţional de Artă al României.

În 1910 o cunoaşte pe Pogany, studentă la arte, care i-a devenit subiect şi muză. Aceasta îl vizita frecvent pentru şedinţe oficiale între 1910 – 1911. Seria Danaidelor şi a domnişoarelor Pogany avea să îl preocupe pe Brâncuşi pentru următorii 20 ani, timp în care a realizat numeroase portrete, individuale, din marmură sau bronz, din ce în ce mai simplificate ca formă, concentrându-şi atenţia asupra ochilor mari şi a gurii abia schiţate.

În aceeași sesiune de vânzări, o fotografie în care sculptorul Constantin Brâncuşi era prezent la amplasarea Mesei Tăcerii, piesă extrem de rară, a fost adjudecată la 6.000 de euro, fiind estimată între 4.500 şi 9.000 de euro.

De asemenea, o fotografie de epocă, realizată de arhitectul german Eckart Muthesius în 1933, care îl surprinde pe sculptorul Constantin Brâncuşi alături de omul politic John Ross învăţându-l să tragă cu arcul, a fost adjudecată la 3.500 de euro.

Fotografiile realizate de Constantin Brâncuşi pot fi împărţite în două categorii: cele care oferă o imagine generală a atelierului (cele mai multe datează din 1917) şi cele care prezintă lucrări individuale.

Totalul vânzărilor s-a ridicat la 93.294 de euro, o rată de adjudecare de 66,39%.

Avangardiștii români

În cadrul artei universale, avangarda, echivalentă cu modernismul extrem, nu a însemnat decât manifestarea puternică a câtorva curente: expresionism, dadaism, suprarealism, futurism, etc. Aceasta s-a manifestat puternic, prin negarea violentă a tuturor formelor de artă consacrate, proclamând noul.

Avangardiștii s-au concentrat asupra creației ca proces, rezultatul creației căzând în plan secund. Încă de la început, creațiile avangardiștilor români au ajuns să fie cunoscute în toată lumea, plasând arta românească în elita avangardei universale.

Fie că vorbim despre publicații, lucrări grafice, volume de proză sau poezie, fotografii sau corespondențe, avangardiștii români au lăsat în urma lor numeroase dovezi ale ideilor lor despre artă. Tristan Tzara, Constantin Brâncuși, Victor Brauner, Marcel Iancu, Urmuz, Stephan Roll, Sașa Pană, B. Fundoianu, Ilarie Voronca sunt doar câteva dintre numele care s-au făcut remarcate, nu doar îl plan național, în urma creațiilor inovatoare și influențelor pe care le-au avut asupra generațiilor următoare.

Foto credit: Historic