Proiectul care reprezintă România la Expoziția Internațională de Arhitectură de la Veneția 2023
Concursul de proiecte pentru reprezentarea României la cea de-a 18 ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia a fost finalizat, au anunțat Ministerul Culturii și Uniunea Arhitecților din România.
A fost desemnat câștigător proiectul „Acum – Aici – Acolo”, curator și coordonator fiind arhitectul Emil Ivănescu. Din echipa proiectului fac parte și Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin.
Locul al doilea în concurs a fost ocupat de proiectul „Incubators of Coexistence”; curator: Silviu Virgil Aldea; autori: Mircea Călin Munteanu, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Cristian Panaite, Ana Horhat; colaboratori: Vasiluț Robert, Violeta Frișan, Verona Musteață, Diana Sava, Mihai Șom, Andrei Ionuț Zota.
Locul al treilea, de „Pendant Spaces”; autori: Ștefania Sava, Anamaria Cristina Preotesoiu, Alina Georgiana Ionescu, Sofia-Cristina Georgescu.
Uniunea Arhitecților din România va acorda un premiu în valoare de 6.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe primul loc, 4.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe locul al doilea și 3.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe locul al treilea.
Proiectul câștigător va fi expus, în perioada 20 mai – 26 noiembrie în Pavilionul României – Giardini și la Noua Galerie ICRCU, în fața căreia va fi amplasată o instalație.
„Acum – Aici – Acolo”: pedagogii laterale care pot să schimbe orașul, mediul și mentalitățile
Pornind de la tema ediției curatoriate de Lesley Lokko, „The Laboratory of the Future”, care are în centru Africa în ipostaza de protagonist al viitorului, proiectul românesc vine cu soluții inovatoare.
Instant Garden
„În cultura economiei circulare, studiile arată că un procent impresionant din resurse pot fi salvate dacă în stadiul de proiectare sunt incluse principiile circularitătii pentru reutilizare, refolosire și incluziune. Suntem în momentul în care întreaga planetă este pusă în discuție: ce facem ca să o salvăm? Viitorul stă sub semnul lui a salva, dar și a imagina, a inova, a produce idei noi. Stăm sub semnul unor crize majore: criză climatic-biologică, criză socială, criză sanitară, criză energetică, criza resurselor, criza informațională, criză de locuințe. Cum facem față pentru a merge înainte? Deși avem toate tehnologiile pentru reciclare, reutilizare și refolosire, prea puțini dintre noi facem aceste lucruri. Este nevoie în primul rând de o schimbare de viziune, de o nouă mentalitate”.
Expoziția este o cercetare a mediului social și profesional românesc, în care profesia de arhitect se extinde și capătă o altă influență în societate, potrivit proiectului.
Imaginea unei Românii tinere, bazate pe creativitate
Cercetarea aduce în prim plan 100 de inițiative românești locale bazate pe multidisciplinaritate creativă prin care arhitectul, designerul, urbanistul, peisagistul lucrează alături de antreprenor, cercetător și cetățeni pentru a aduce un ‘mai bine’ mediului în care trăiesc. Este imaginea unei Românii tinere, bazate pe inițiative, optimism și creativ, în ciuda unui context global complicat. Autorii sunt echipele, iar reușitele sunt datorate colaborării. Multe din aceste exemple sunt ateliere, workshop-uri, concursuri, experimente sau acțiuni în devenire, evenimente efemere care ies din sfera permanentului. Temporalitatea lor, însă, le dă valoarea și multiplicarea lor schimbă mentalitățile oamenilor din comunitățile în care aceste inițiative există.
Pavilionul din Giardini, accelerator de idei
Pavilionul din Giardini este transformat într-un mare accelerator de idei, construind un mediu inspirațional generat de invenții și inovații pierdute de vreme, dar mereu actuale, alături de inițiativele analizate ale generațiilor mai tinere de arhitecți care se implică în mod direct în transformarea realității imediate. Ele aduc ideile legate de tehnologie, de tehnică, de invenții, foarte aproape de acelea de arhitectură, de spațiu locuibil, de necesar de viață.
Astfel, există 10 teme de analiză. Fiecare temă prezintă câte 10 studii de caz, adevărate pedagogii alternative la modul tradițional de educare, dar și de viețuire și de consum urban.
În galeria ICR, cercetarea analizează nevoia și educația oamenilor de a reintegra și de a recâștiga natură în orașele dense. Pe de altă parte, în piața din fața galeriei, o instalație urbană asigură timp de 6 luni expoziții permanente ale studenților arhitecți aparținând școlilor românești, cu proiecte prin care toate aceste teme propuse la Bienală sunt analizate și reprezentate.
Efortul amplu făcut prin aceste trei spații, dorește să exprime modul cu totul nou și încrezător prin care tinerele generații de arhitecți români transformă profesia de arhitect, dintr-un “specialist al planșetei” către un specialist al colaborării, comunicării, antreprenoriatului, socialului, tehnologiei, cercetării multidisciplinare pentru a putea răspunde mai bine provocărilor prezentului și viitorului.
În 2020, România a fost reprezentată la Bienala de Arhitectură de la Veneția de proiectul „Fading Borders”, semnat de Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristian-Andrei Bădescu, Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă.
