Restaurare majoră dă o nouă viață „Anotimpurilor” lui Giuseppe Arcimboldo

O restaurare majoră a redat strălucirea și forma originală operei „Anotimpurile” a lui Giuseppe Arcimboldo, iar suita de patru lucrări a fost din nou expusă la Muzeul Luvru din Paris, după opt luni.

„Cele patru anotimpuri” (1573), de Giuseppe Arcimboldo, au apărut din nou în aripa Denon a muzeului și, în urma lucrărilor de restaurare, ele apar acum mai bine definite și cu o gamă cromatică îmbunătățită.

Opera cuprinde patru tablouri reprezentând iarna, primăvara, vara și toamna, fiecare dintre ele înfățișând un profil alcătuit din fructe, flori și plante specifice fiecărui anotimp.

Pictor favorit al curții, recunoscut ulterior pentru aceste portrete complexe, Arcimboldo a creat „Anotimpurile” pentru Sfântul Împărat Maximilian al II-lea, picturile amintind de prezentarea chipurilor de pe monedele imperiale romane. Originalele „Iarna” și „Vara” ale împăratului au supraviețuit și sunt deținute de Kunsthistorisches Museum din Viena. Setul din colecția Luvru este o variantă, copie, pe care Maximilian a comandat-o pictorului pentru a o oferi lui Augustus de Saxonia.

Marginile cu flori, îndepărtate

De-a lungul deceniilor în care au fost expuse la Luvru, pânzele au căpătat un aspect îngălbenit, lacurile din ce în ce mai tulburi întunecând figurile. Restauratorii și-au propus să lumineze lacurile, dar s-au confruntat cu o altă problemă: ghirlandele florale care se întind de-a lungul marginilor fiecărui portret.

Se crede că aceste înflorituri au fost adăugate ulterior – portretele lui Arcimboldo au fost pictate pe fundaluri negre solide și doar ciclul „Anotimpurile” de la Luvru are aceste margini. Ele au fost probabil realizate de artist, apoi de alții atunci când pânzele au fost tăiate și mărite în secolele al XVIII-lea și al XX-lea.

Analizele științifice din timpul restaurării au confirmat că aceste adăugiri datează din secolele XVIII și XIX. Acestea au acoperit și porțiuni semnificative din picturile originale. Marginile florale au ascuns aproximativ patru centimetri din toate marginile picturilor, ascunzând uneori semne cheie, cum ar fi stema lui Augustus de Saxonia în „Iarna”. Mai mult, ajustările aduse dimensiunilor și formatului picturilor au dereglat alinierea portretelor, în special privirea subiecților.

Restauratorii au optat pentru eliminarea acestor margini florale de pe portrete. Procedând astfel, au descoperit un strat bine conservat și chiar câteva flori suplimentare pe capul „Primăverii”. În plus, a fost dezvăluită și stema lui Augustus. În cazul pânzelor care au avut părțile laterale tăiate, echipa a restaurat aceste porțiuni lipsă pe baza unor copii realizate în jurul secolului al XVII-lea.

„Acum putem aprecia subtilitatea tehnicii picturale a artistului, care modulează culoarea, precum și umbra și lumina pentru a descrie cu precizie plantele și a le da relief. Creează astfel iluzia mișcării și a expresiei”, a transmis muzeul într-un comunicat de presă.

Foto © GrandPalaisRmn (Musée du Louvre) / Adrien Didierjean