Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  România la Bienala de Arhitectură de la Veneția – Coordonator proiect: Viitorul, dacă va fi, va fi numai colaborativ
proiect bienala arhitectura venetia 2023

România la Bienala de Arhitectură de la Veneția – Coordonator proiect: Viitorul, dacă va fi, va fi numai colaborativ

Proiectul care reprezintă România la cea de-a 18-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, „Acum – Aici – Acolo”, a fost prezentat într-o conferință la care au fost și premiate finalistele în concurs.

Tema bienalei de anul acesta –„ Laboratorul viitorului – a fost „un pic ambigură”, după care curatorii au introdus tema „Africa”, iar asta a complicat tema discursului, a explicat arh. Emil Ivănescu, curatorul și coordonatorul proiectului.

Combinația, a adăugat el, a inspirat echipa să găsească ceva „care să dea o imagine optimistă despre noi”.

„Am spus că viitorul, dacă va fi, va fi numai colaborativ. Crizele sunt cele care transformă viitorul. Singura modalitate să le depășim este capacitatea de inovare, de a dialoga prin idei noi, de a genera idei prin colaborare”, a mai spus Ivănescu.

Conceptul pavilionului este un accelerator de idei, „pentru a obține o idee care să reprezinte un răspuns la o problemă actuală. Pavilionul trebuie să reprezinte pragmatism, să fie orientat spre prezent”, a mai afirmat Ivănescu, președinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România din mai 2018.

Ei s-au inspirat de la inventatori români celebri – de la Henri Coandă la Aurel Persu și Justin Capră – și de la invențiile necunoscute ale lor, mai degrabă. Și aceștia au lucrat împreună cu ingineri și arhitecți, astfel similar ideii arhitecților din spatele proiectului „Acum – Aici – Acolo”.

Din echipa proiectului fac parte și Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin.

Colectivul a identificat 100 de „pedagogii laterale”, creații arhitectonice – precum Centrul „Constantin Brâncuși” și Muzeul de Apă de la Suceava – care pot fi „reciclate”, care au o valoare imensă datorită impactului în comunități și a problemelor pe care le ridică.

La București a fost prezentată partea teoretică a proiectului, însă la Veneția publicul va putea interacționa cu instalațiile. Partenerul principal al proiectului este Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, iar anumite teme vor fi reinterpretate împreună cu WASP și cu galerii de la Malmaison, care vor oferi filme despre artă plastică.

Cel puțin 7 obiecte din patrimoniul Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” vor face parte din expoziția de la Veneția, a declarat pentru curatorial.ro directoarea Laura Albani, iar aceasta va fi prima prezență în străinătate a instituției bucureștene.

„Dacă nu iese bine, toată lumea o să se uite spre UAR”

Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România sunt cele patru entități care organizează concursul prin care este ales proiectul ce reprezintă România la Veneția.

Într-un cadru absolut formal, cu reprezentanți ai instituțiilor organizatoare care și-au mulțumit reciproc mai bine de jumătate de oră, după multe generalități, președinta UAR a punctat: „Dacă iese totul bine, vom fi în aceeași formulă. Dacă nu iese bine, toată lumea o să se uite spre UAR, că a greșit undeva”.

Ileana Tureanu a precizat că doar 14 colective au depus proiecte, iar acest număr scăzut a fost rezultatul perioadei scurte în care este anunțat și derulat concursul. Începând cu bienala următoare însă, timpul va fi mai lung, ca arhitecții să se poată angaja în acest efort, a mai spus reprezentanta Uniunii.

„A fost ales proiectul cu cele mai multe resurse. Greul de acum începe. Sperăm să fim mândri și la încheierea bienalei”, a conchis ea.

Locul al doilea în concurs a fost ocupat de proiectul „Incubators of Coexistence”; curator: Silviu Virgil Aldea; autori: Mircea Călin Munteanu, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Cristian Panaite, Ana Horhat; colaboratori: Vasiluț Robert, Violeta Frișan, Verona Musteață, Diana Sava, Mihai Șom, Andrei Ionuț Zota.

Pe locul al treilea s-a clasat „Pendant Spaces”; autori: Ștefania Sava, Anamaria Cristina Preotesoiu, Alina Georgiana Ionescu, Sofia-Cristina Georgescu.

Uniunea Arhitecților din România acordat un premiu în valoare de 6.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe primul loc, 4.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe locul al doilea și 3.500 lei (net) pentru proiectul clasat pe locul al treilea.

Proiectul câștigător va fi expus, în perioada 20 mai – 26 noiembrie, în Pavilionul României – Giardini și la Noua Galerie ICRCU.

Bienala de Arhitectură de la Veneția a fost vizitată în 2021 de circa 300.000 de persoane. Atunci au fost 60 de țări participante, în afara expoziției centrale. Astfel, inevitabil, cea mai vizitată expoziție românească de arhitectură devine cea a proiectului participant la eveniment. România are un pavilion propriu la Veneția de 85 de ani. Pentru ediția viitoare, acest spațiu va fi renovat. Cel mai probabil, expoziția „Acum – Aici – Acolo” va putea fi văzută la București în cadrul Romanian Design Week de anul viitor.