Jurnale de artiști și expoziții americane organizate în Europa între anii 1960 și 1980, analizate de istorici
Jurnale de artiști și expoziții americane organizate în Europa, între anii 1960 și 1980, vor fi analizate de istorici de artă și curatori în simpozionul „ArtSay. Receptarea orală a artei americane în Europa de Est începând din 1960”, pe 18 mai, la Fundația MARe/Muzeul de Artă Recentă, București, în sala Auditorium din subsolul muzeului.
Receptarea alternativă înseamnă receptarea diferită de cea oficială, publicată, a expozițiilor de artă americană organizate în aceste țări sau consemnate în Europa sau în afara ei. Publicațiile oficiale ale vremii, recenziile specializate de artă sau de istoria artei, precum și ziarele și revistele est-europene urmau în mare parte direcția ideologiei comuniste. Fie erau cenzurate deschis, fie rezultatul unei auto-cenzuri subtile.
Dimpotrivă, receptarea nepublicată cercetată în cadrul simpozionului cuprinde materiale variate, de la însemnări de jurnal (ale unor artiști și nu numai), pasaje din corespondențe private, amintiri consemnate, bârfe și cultură de atelier, cercuri de dezbatere informale și grupuri de studiu, la decupaje (re)contextualizate din ziare și cataloage, liste bibliografice și recomandări de lectură, invitații, postere cu reproduceri de lucrări de artă (înrămate sau nu), agățate în locuințe private sau birouri publice.
Analiza jurnalelor unor artiști
Jurnale de artiști și expoziții americane organizate în Europa, între anii 1960 și 1980, analizate de istorici de artă
Aceste date antropologice și istorice împrăștiate vor fi privite pentru prima dată într-o manieră sistematică și consistentă. Pe lângă analiza jurnalelor unor artiști, anterior publicate sau nu, altă sursă-cheie pentru simpozion va fi o serie de interviuri înregistrate cu martori ai expozițiilor americane timpurii organizate în această zonă a Europei între anii 1960 și 1980.
Artiștii care au supraviețuit acelei perioade, care au format publicul expozițiilor americane și au continuat să reflecteze asupra lor, vor fi invitați să contribuie la simpozion și să le evalueze impactul (sau absența lor).
Vor vorbi: Andreea Peto, Filip Lipinki, Erwin Kessler, Cosmin Popa, Călin Stegerean, Valeriu Mladin.
„Poveștile despre trecut ajută la combaterea provocării populiste”
„Istoria orală este adesea văzută atât ca o promisiune politică, cât și ca o promisiune științifică. Colectarea poveștilor despre trecut pe care altfel nu le-am fi cunoscut are și un impact politic. Aceste povești ajută la combaterea provocării populiste recente la adresa scrierii istoriei, deoarece poveștile adunate în acest fel schimbă felul în care privim și scriem despre trecut. Istoria orală, procesul de creare a sensului din trecut și vizualitatea au o relație complexă. Nu numai din cauza modului în care creierul uman funcționează cu memoria scenică, văzând o imagine și descriind-o, dar cu ce limbaj se crede că această imagine este văzută este descrisă în mărturii”, spune Andreea Peto, profesor la Departamentul de Studii de Gen la Universitatea Central Europeană, Viena, doctor în științe – Academia Maghiară de Științe.
„Seeing American Art & Feeling European Influence este o investigație asupra experiențelor contrastante ale artiștilor locali – români – și ale publicului larg expuse la sfârșitul anilor 1960 și 1970 la o serie substanțială de expoziții de artă și cultură vizuală sau materială americană. Receptarea orală a publicului de specialitate românesc (artişti, studenţi, istorici de artă şi critici), adunată printr-o serie extinsă de interviuri retrospective, arată cum entuziasmul de a participa la evenimentele extraordinare ale artei americane a fost în mare măsură atenuat de influența de scurtă durată a operelor contemplate asupra dezvoltării reale a limbajului fiecărui artist și contextul mereu prezent constituit de interesul generalizat pentru modelele artistice europene” (Erwin Kessler – Văzând arta americană și simțind influența europeană)
„Retrospectiv, credeți că influența artei și a culturii vizuale americane asupra artei și culturii vizuale Românești, între 1965 și 1989 a contribuit la transformarea/dezvoltarea culturii și societății românești? Dacă da, în ce fel? Nu cred că arta americană a avut vreo influență majoră asupra artei vizuale românești”, spune artistul Neculai Păduraru.
