Singura expoziţie de artă monumentală din ţară, la Iași
Creația celui mai important pictor transilvănean din secolul XX, inițiatorul stilului neobizantin în pictura bisericească, pictorul majestuoasei cupole și a iconostasului Catedralei Mitropolitane ortodoxe din Sibiu și artistul cu cele mai multe lucrări în colecția Muzeului Național Brukenthal va fi prezentată pentru prima dată la Iași.
Expoziția „Pictor național. Octavian Smigelschi, între tradiție și inovație” va fi deschisă la Palatul Braunstein din Iaşi pe 23 noiembrie.
Cu acest prilej, vor fi prezentate din colecția Muzeului Național Brukenthal unele lucrări care nu au mai fost expuse din anul 1913.
Expoziţia curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal, și dr. Aurica Ichim, managerul Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași, reuneşte, pentru prima dată la Iași, cartoanele monumentale realizate de pictorul Octavian Smigelschi în perioada 1902-1903 pentru Catedrala Mitropolitabă Ortodoxă din Sibiu și Catedrala mitropolitană Greco-catolică din Blaj, cât şi creaţii laice și religioase, documente originale, fotografii din colecția Muzeului Național Brukenthal și din colecții private.
Delicat lucrate, cartoanele realizate de pictorul sibian Octavian Smigelschi uimesc atât prin rafinament şi bogaţia compoziţională, cât şi prin dimensiunile nemaiîntâlnite în pictura românească. Astfel, publicul va vedea singura expoziţie de artă monumentală din ţara noastră, potrivit curatorilor.
Octavian Smigelschi, model de inter-culturalitate
Octavian Smigelschi a fost unul dintre cei mai importanţi artiști români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primul deceniu al secolului al XX-lea, cu contribuţii excepţionale în pictura religioasă şi o operă laică programatic înnoitoare. Crescut în mediul multicultural al oraşului Sibiu, Smigelschi şi-a desăvârşit pregătirea artistică la Şcoala de desen de la Budapesta, apoi şi-a cizelat maniera prin numeroase călătorii de studii la Munchen, Viena, Dresda, Berlin, Veneţia, Ravena, Florenţa şi Roma. A fost o perioadă densă de acumulări artistice, comparaţii, sublimări şi căutări de drumuri noi. Privit din această perspectivă, procesul de modelare artistică a pictorului are puternice conotaţii şi interferenţe europene, fiind un adevărat model de inter-culturalitate.
Opera lui Octavian Smigelschi cuprinde lucrări ce acoperă toate genurile – de la portrete, peisaje, subiecte româneşti rurale, compoziţii simboliste, figuri animaliere, până la studii de costume şi draperii, şi chiar statuete din argilă, utilizate în studiul costumului şi al drapajului. Dar capitolul care l-a consacrat definitiv în istoria artei românești a fost pictura monumentală religioasă.
Stilul neobizantin, propriu artistului
Pictura din Catedrala mitropolitană din Sibiu, opera de căpătâi a pictorului, are un pronunţat caracter monumental. Personajele şi compoziţiile respiră o atmosferă de solemnitate, atitudinea lor vie şi caldă inspirând sentimentul păcii interioare.
Prin opera sa, în care a sintetizat spiritul apusean cu cel răsăritean, Smigelschi a creat la Sibiu un stil propriu, numit neobizantin.
Dispariţia timpurie, la vârsta de 46 de ani, a împiedicat desăvârşirea potenţialului creator al artistului român. De altfel, activitatea desfăşurată în cea mai mare parte în mediul provincial, marginal atât faţă de Budapesta cât şi faţă de Bucureşti, îi limitase şi până atunci afirmarea.
Artist de formaţie academică, ambiţios şi perseverent, Octavian Smigelschi (1866-1912) a fost un pictor de seamă ce şi-a pus o amprentă importantă în istoria artei româneşti. Pictor complex, cu o educaţie plastică europeană firească la un intelectual ardelean al epocii 1900, Smigelschi este un creator de artă naţională într-un mediu de multiculturalism care ar fi putut abate de la căutările a ceea ce s-ar putea numi „expresivitatea” expresiei naţionale.
Tematica abordată de Smigelschi este bogată şi diversă, artistul exprimându-se cu plăcere în peisaje, portrete, cu o preferinţă mărturisită în perioada sa de maturitate pentru compoziţiile cu tematică religioasă, ţărănească şi de inspiraţie simbolistă. El dorea cu ardoare crearea unei noi arte monumentale de un caracter naţional – românesc, nu numai bisericesc, ci şi profan.
Începând din 2010, Alexandru Constantin Chituță a început proiectul de readucere în actualitate a lui Octavian Smigelschi, organizând până în prezent 17 expoziții și conferințe în diferite orașe din România și tipărind 15 albume, cataloage și studii despre creația artistului sibian.
