Jurnal montan – Olympos Oros şi Vârful Mytikas. Lupta cu stâncăria din tărâmul zeilor

Seria „Jurnal montan” propune pentru luna iulie o aventură de două zile pe meleagurile olimpienilor, pentru cucerirea celui mai mare vârf din Grecia.

Cu mult curaj şi determinare, echipa „Oameni pe munte” și curatorial.ro au pornit la drum către Elada, cu dorinţa de a cuceri „acoperişul Greciei”, Vârful Mytikas.

O noapte la Refugiul A

Ne-am fi dorit să facem traseul „sea to summit”, adică să pornim de la nivelul mării (din Litochoro) până la vârf şi retur, cu opriri la refugiile de pe traseu, însă am ales o altă variantă. Ne-am gândit că ar fi destul de solicitantă o diferenţă de nivel de aproximativ 3000 de metri şi 39 km distanţă.

Planul nostru a fost mai simplu şi a presupus şi o noapte la Refugiu A, Spolios Agapitos. Aşadar, am pornit din Skotina, unde aveam cazarea, fără să fim presaţi de timp, mai ales că între Prionia şi Refugiul A este un traseu de maxim 3-4 ore, dacă te mai întinzi şi la poveşti. Unii din noi l-au făcut chiar în 2h 30 m.

Odată ajunşi la refugiu, am încercat celebrele paste cu carne de vită. Refugiul este foarte bine amenajat și aprovizionat, cu restaurant și cu posibilitatea de a achiziționa tot ce ai nevoie. Pentru că la ora 22:00 se dă stingerea, adică este întrerupt curentul electric din motive de economie (sursa de curent a refugiului o constituie panourile solare, iar alimentarea cu apă este și ea limitată), ne-am odihnit și noi de foarte devreme. Deși a fost foarte frig și umed, am dormit cel mai bine.

Urcarea către Skala

A doua zi dimineață, am admirat răsăritul și marea, care sclipea slab în depărtare, și am pornit la drum cât mai repede, mai ales că, în jurul prânzului, aveam promisiunea unei ploi. Vremea este foarte importantă, în special pentru ultima parte a traseului. Ploaia trebuie evitată cu orice preț, deoarece stâncile devin foarte alunecoase.

O parte a traseului merge prin pădure, apoi ușor, ușor, copacii lasă loc tufișurilor și jnepenișului, pentru ca pe ultima parte, până la Skala, să vedem doar piatră. Urcarea spre Skala îți poate pune răbdarea și rezistența la grea încercare. Șerpuiește insistent printre pietre, printr-un peisaj colțuros și neprimitor. Simți că nu se mai termină.

Un traseu cu mici emoții

Odată ajunși la Skala (2866 m altitudine), am decis să lăsăm rucsacurile acolo și să continuăm fără greutate în spate. De aici, urmează porțiunea tehnică a traseului, care presupune atenție maximă și respectarea marcajului. Stâncărie pură, hău la dreapta, hău la stânga, fără cablu de asigurare, porțiune denumită foarte sugestiv: Kakoskala, adică Scara Rea. Am avut inima cât un purice până la vârf. De urcat să zicem că urcăm, dar cum coborâm? Totuși, traseul este bine marcat cu puncte de vopsea roșie. Dacă îl urmezi cu sfințenie, nu ai cum să greșești. Distanța nu este foarte mare, în jur de 3 km de la Refugiul Spilios Agapitos la vârf.

Și vine acel moment când crezi că, gata, mai ai un pic și ajungi la vârf, apoi îți dai seama că te-ai înșelat. După ce am trecut de Kakoskala, în fața noastră s-au ridicat semețe încă două porțiuni dificile cu săritori și multă stâncă. Timpul estimat de la Skala la Mytikas este în jur de o oră dus întors, însă noi am reușit să scoatem două ore.

Mult-râvnitul acoperiș al Greciei, casa zeilor

Cu încredere, dar și mânați de norii care ne înconjurau din toate părțile, am mărit pasul și am ajuns la vârf. Mărețul Mytikas („Μύτι” în greacă înseamnă „nas”, fără diacritice) era acoperit de nori, astfel că priveliștea, care se desfășoară în fața ochilor atunci când cerul este curat, nu a putut fi admirată. În zilele complet senine, de aici poți cuprinde cu privirea Bulgaria și Albania.

Se spune, că este cumva mai bine să fii înconjurat de nori atunci când ești aici. Te vei simți mai protejat, mai ales dacă știi că ai puțin rău de înălțime. Măreția și adâncimea văilor, duritatea stâncii și a crestelor și imensitatea care ți se întinde la picioare, îți pot tăia răsuflarea.

Am avut o bucurie imensă când, după multe gânduri negative, nesiguranță și dorința de a abandona, am reușit să ducem la bun sfârșit lupta cu noi înșine și am ajuns pe Mytikas. Ne-am trecut numele în cartea vizitatorilor, apoi am pornit înapoi. Ne-am relaxat oarecum, fiecare cu victoria personală, la coborâre lăsându-se cu multe hohote de râs.

Practic, am coborât ca niște omizi, pe fund, pentru că perspectiva inversă nu părea că ne lasă să mergem pe două picioare. Pentru noi a fost singura modalitate de a ne simți în siguranță. Privind acum în urmă, nu ni se mai pare chiar așa de dificilă porțiunea de stâncă. Ne este mai ușor să ne închipuim cum aleargă cei de la Ultra pe Mytikas.

Detalii tehnice ale traseului

Prionia (1.100 m) – Refugiul A (Spilios Agapitos 2.100 m) – Vârful Skala (2.866 m) – Vârful Mytikas (2.918 m) – Prionia (1.100 m)

Distanţă: 18,8 km

Tip traseu: drumeție & scrambling

Diferenţă de nivel: aproximativ 2.030 m

Timp total estimat ziua I: 3 h

Timp total estimat ziua II: 10h 30 min

Marcaj: E4

Grad de dificultate: mediu spre dificil