Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Natură   /  Studiu – Groenlanda pierde în fiecare oră 30 de milioane de tone de gheaţă
Calota-de-gheata-a-Groenlandei-sursa-foto-Shutterstock-curatorial.ro

Studiu – Groenlanda pierde în fiecare oră 30 de milioane de tone de gheaţă

Calota de gheaţă a Groenlandei pierde în medie aproximativ 30 de milioane de tone de gheaţă pe oră, din cauza crizei climatice şi a creşterii temperaturilor din ultimele decenii, ceea ce înseamnă un procent cu 20% mai mult decât se anticipa iniţial, potrivit unui studiu recent.

Există oameni de ştiinţă îngrijoraţi în ceea ce priveşte sursa adiţională de apă dulce, care se revarsă în Atlanticul de nord şi care ar putea determina colapsarea circulației curenţilor oceanici, denumită AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation – Inversarea Sudică a Circulației Atlantice), cu consecinţe severe pentru omenire.

Efectele nocive ale schimbărilor climatice

O porțiune importantă din calota glaciară a Groenlandei se apropie de punctul în care topirea devine ireversibilă. Studiile implementate au folosit inteligența artificială pentru a mapa peste 235.000 de poziționări ale ghețarului pe o perioadă de 38 de ani, la o rezoluție de 120 m. Astfel, s-a putut demonstra că stratul de gheață a pierdut în jur de 5000 km2, în zona extremităților, din 1985 până în prezent.

Această reducere a nivelului calotei glaciare este extrem de importantă pentru calcularea dezechilibrului energetic al Pământului, adică estimarea cantității de căldură solară pe care planeta noastră o captează, din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră produse de om. Este nevoie de o cantitate considerabilă de energie pentru a topi milioane de tone de gheață.

Totodată, s-a înregistrat deja o diminuare a circulației curenților oceanici (AMOC) în ultimii 1600 de ani, anul 2021 reprezentând vârful acestui fenomen. Recent s-a ajuns la concluzia că această colapsare de care se tem cercetătorii, ar putea avea loc mai devreme decât se preconiza, mai exact în 2025, în cel mai sumbru scenariu. Consecințele se traduc în perturbarea tiparelor meteorologice la nivel global, a ecosistemelor și a asigurării resurselor de hrană.

Sursă text: The Guardian