Zonele afectate de secetă extremă și-au triplat dimensiunea începând cu anii ’80 – studiu

Zonele afectate de secetă extremă și-au triplat dimensiunea începând cu anii ’80, se arată într-un recent raport privind efectele schimbărilor climatice, care arată că impactul acestora asupra sănătății a atins niveluri record.

Patruzeci și opt la sută din suprafața Pământului a avut cel puțin o lună de secetă extremă anul trecut, conform analizei efectuate de Lancet Countdown on Health and Climate Change – față de o medie de 15 %, în anii 1980.

În urmă cu un an, aproximativ o treime din lume s-a confruntat cu secetă extremă timp de trei luni sau mai mult. În anii 1980, media era de 5%.

Seceta extremă, declarată după șase luni

Seceta extremă este declarată după șase luni de precipitații foarte reduse sau de niveluri foarte ridicate de evaporare a plantelor și solului – sau ambele. Aceasta reprezintă un risc imediat pentru apă și salubritate, securitatea alimentară și sănătatea publică și poate afecta aprovizionarea cu energie, rețelele de transport și economia.

Cauzele secetelor numite individuale sunt complicate, deoarece există o mulțime de factori diferiți care afectează disponibilitatea apei, de la fenomene meteorologice naturale la modul în care oamenii folosesc terenurile.

Dar schimbările climatice modifică regimul precipitațiilor la nivel mondial, făcând unele regiuni mai predispuse la secetă.

Intensificarea secetei a fost deosebit de gravă în America de Sud, Orientul Mijlociu și Cornul Africii. În Amazonia, seceta amenință să schimbe tiparele meteorologice. Aceasta ucide copacii care au un rol în stimularea formării norilor de ploaie, ceea ce perturbă ciclurile pluviometrice delicat echilibrate – creând o buclă de reacție care duce la noi secete.

Precipitații extreme în mai mult de jumătate din lume

În același timp cu seceta în mari arealuri, precipitațiile extreme au crescut și ele. În ultimul deceniu, 61% din lume a înregistrat o creștere a precipitațiilor extreme, comparativ cu o medie de referință din perioada 1961-1990.

Legătura dintre secetă, inundații și încălzirea globală este complexă.

Vremea caldă crește evaporarea apei din sol, ceea ce face ca perioadele în care nu plouă să fie și mai secetoase.

Schimbările climatice modifică și regimul precipitațiilor. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, mai multă apă se evaporă în aer. Aerul se încălzește și el, ceea ce înseamnă că poate reține mai multă umiditate. Atunci când această umiditate se deplasează pe uscat sau converge într-o furtună, aceasta duce la ploi mai intense.

Insecuritate alimentară și decese cauzate de căldură

Raportul Lancet Countdown relevă că impactul schimbărilor climatice asupra sănătății a atins niveluri record.

Seceta a expus anul trecut 151 de milioane de persoane în plus la insecuritate alimentară, comparativ cu anii 1990, ceea ce a contribuit la malnutriție. Decesele cauzate de căldură în rândul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani au crescut cu 167% față de anii 1990.

Temperaturile în creștere și ploile mai abundente provoacă o creștere a numărului de virusuri transmise de țânțari. Cazurile de febră dengue au atins un nivel record, iar dengue, malaria și virusul West Nile s-au răspândit în locuri în care nu au mai fost întâlnite până acum.

În plus, creșterea furtunilor de praf a expus mai multe milioane de oameni la poluarea periculoasă a aerului.