Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Societate   /  Expoziție itinerantă „Zidul Berlinului”, șapte ani în diferite orașe din lume
the,berlin,wall,along,bermauerstrasse,october,1962.

Expoziție itinerantă „Zidul Berlinului”, șapte ani în diferite orașe din lume

O expoziție itinerantă cu 300 de obiecte și 20 de metri din Zidul Berlinului debutează pe 9 noiembrie la Madrid și, timp de șapte ani, va ajunge în diferite orașe.

S-a întâmplat în noaptea rece de 9 noiembrie 1989 și din cauza unei gafe. Ofițerul de propagandă al RDG, Guenter Schabowski, a anunțat, într-o conferință de presă, că restricțiile de călătorie pentru cetățenii est-germani vor fi ridicate „imediat… fără întârziere”. Astfel, ofițerul Harald Jäger, care păzea această bucată uriașă de beton de mai bine de 25 de ani, a fost nevoit să spună mulțimii aflate la punctul de trecere a frontierei de pe Bornholmerstrasse: „Puteți trece”.

Acest eveniment fundamental în istoria contemporană este subiectul expoziției „Zidul Berlinului. O lume divizată/ El Muro de Berlín. Un Mundo Dividido”. Ea a fost deschisă în Sala Castellana 214 a Fundación Canal și este prima mare expoziție itinerantă despre istoria Zidului Berlinului, creată de Musealia în colaborare cu Fundația Zidul Berlinului.

Expoziția își propune să fie „o platformă pentru a înțelege mai bine moștenirea unei confruntări ideologice și geopolitice care, în mult mai multe moduri decât ne imaginăm, continuă să modeleze realitatea vremurilor noastre”.
„Dacă există un mesaj al secolului XX pentru secolul XXI, acesta este povestea Zidului Berlinului”, a spus Luis Ferreiro, directorul Musealia, potrivit elespanol.com.

el muro de berlin, expo

Expoziția, împărțită în cinci segmente

La intrarea în spațiul generos, vizitatorul poate să vadă cum lumea a fost paralizată toamna aceea de vestea căderii zidului. Televiziunile din aproape întreaga lume transmiteau imagini cu familiile care se reîntâlneau după ani. În capătul sălii se află imaginea norului uriaș provocat de explozia bombei nucleare la Hiroshima, iar aceasta amintește de tot ce s-a întâmplat înainte de această bucurie și de libertate.

Expoziția este împărțită în cinci arii tematice – pornește cu explicarea contextului european după cel de-al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece, trecând în revistă conflictele dintre SUA și Uniunea Sovietică. Evenimentele sunt relatate prin intermediul a 300 de obiecte, multe expuse în premieră, donate de Muzeul Păcii din Hiroshima, de Arhivele Stasi și de Muzeul Aliaților din Berlin.

În centru se află Berlinul anului 1945, un oraș ruinat de război, iar tensiunile politice erau în creștere, mai ales din cauza migrației din estul spre vestul țării. Sunt prezentate instalții video, o secțiune originală a tunelului de spionaj pe care aliații occidentali l-au folosit pentru operațiunea Gold, dar și un cărucior pentru copii, dintre cele folosite de nemți pentru contrabandă.

Berlinul din timpul Războiului Rece era preocupat și de cultură, mai ales de jazz, până când această muzică a căpătat conotații politice. Un colț al expoziției este dedicat acestei părți din viața locuitorilor.

Starea de criză permanentă a dus la construcția zidului, începută pe 13 august 1961, oprind accesul între partea de est și cea de vest.
Inițial, a fost sârma ghimpată care ținea oamenii separat, iar în expoziție există un rulou din cea originală.

Cea de-a treia sală arată cum orașul și familiile au ajuns să fie separați de pe o zi pe alta. Punctele cheie erau Bernauer Strasse, strada pe care a început construcția, și Checkpoint Charlie, punctul de trecere.

„Viața de zi cu zi într-un Berlin divizat” este titlul celei de-a patra săli. Aici se află 20 de metri din Zid și mărturii ale multor oameni obișnuiți.
Ultima sală caută să reflecte transformarea determinată de demolarea Zidului Berlinului, ceea ce a reprezentat – simbolic – finalul Războiului Rece și punctul de pornire pentru eliminarea unor regimuri totalitare, în țări ca Ungaria și România, dar și de începere a unei revoluții culturale.