Marele Zid Chinezesc este cu 300 de ani mai vechi decât era crezut
Marele Zid Chinezesc este cu 300 de ani mai vechi decât se credea până acum, dezvăluie descoperirea unei noi secțiuni a acestuia ce datează de la sfârșitul dinastiei Zhou de Vest, sau din anul 1046 î.e.n. până la 771 î.e.n.
Descoperirile provin din primul studiu arheologic sistematic al primelor secțiuni ale Marelui Zid, aducând la lumină noi informații despre vechimea, construcția și funcția monumentului antic.
Noua secțiune de zid dezgropată face parte din Marele Zid Qi, sit din patrimoniul mondial UNESCO și cea mai veche și mai lungă secțiune a structurii. Acesta are o lungime de aproximativ 640 km, iar anul trecut cercetătorii au dezgropat o nouă secțiune de aproximativ 1,2 km care trece la nord de satul Guangli din districtul Changqing. Săpăturile au fost conduse de o echipă de la Institutul Provincial de Relicve Culturale și Arheologie din Shandong.
Cercetătorii au testat secțiunea aproape dezgropată a zidului folosind inclusiv datarea cu carbon-14, eșantionarea solului, analiza artefactelor tradiționale și o metodă cunoscută sub numele de luminescență stimulată optic (OSL), potrivit Archaeology News.
Conducătorul proiectului, Zhang Su, spune că această analiză a dezvăluit faze distincte de construcție a zidului. Fundația celei mai vechi secțiuni datează probabil din timpul dinastiei Zhou. Zidul a crescut de-a lungul secolelor, iar tehnicile de construcție mult mai avansate sunt evidențiate de secțiunile din Perioada statelor războinice, din 475 î.e.n. până în 221 î.e.n. Lățimea zidului a crescut în această perioadă de la aproximativ 10 metri la 30 metri.
Secțiunea descoperită de echipa lui Zhang a fost construită în timpul regelui Xuan din Qi, în jurul anilor 350 – 301 î.e.n, și este cel mai bine conservată.
Locuințe semi-subterane, descoperite
O altă descoperire importantă e aceea că zidul ar fi putut servi nu doar ca fortificație militară, așa cum se înțelegea anterior. Locuințele semi-subterane descoperite au fost probabil ocupate de localnici.
Așezarea antică Pingyin din apropiere, cunoscută până acum doar din texte istorice, a fost identificată la mai mult de 1 km nord de zidul Qi. Existența sa este confirmată de excavarea zidului de vest al orașului, care avea o lungime de peste 450 de metri, precum și de dovezile recent descoperite ale unor porți fortificate care corespund cu relatările istorice care au supraviețuit.
Orașul Pingyin a fost poziționat astfel încât să protejeze căile de transport și, prin urmare, a fost un pivot în conflictele dintre Qi și cele Trei state Jin.
Marele Zid, considerat una dintre cele șapte noi minuni ale lumii, a fost construit pe parcursul a două milenii și se întindea odinioară pe aproximativ 21.000 km. Secțiunea cel mai bine conservată a zidului, realizată în timpul dinastiei Ming (1368-1644), are o lungime de 8.800 km. Mai mult de 10 milioane de oameni vizitează zidul în fiecare an.
