Structură de lemn veche de jumătate de milion de ani, descoperită în Zambia
Descoperirea unei structuri de lemn veche de jumătate de milion de ani pe malul unui râu din Zambia schimbă modul în care arheologii înțeleg viața umană din antichitate.
Descoperirea, publicată în revista Nature, sugerează că oamenii din epoca de piatră au construit ceea ce ar fi putut fi adăposturi.
„Această descoperire a schimbat modul în care mă gândesc la strămoșii noștri timpurii”, a declarat profesorul arheolog Larry Barham, citează BBC. Omul de știință de la Universitatea din Liverpool conduce proiectul de cercetare „Deep Roots of Humanity”, în cadrul căruia a fost excavat și analizat lemnul antic.
Descoperirea ar putea schimba convingerea actuală conform căreia oamenii antici duceau o viață simplă și nomadă. „Au făcut ceva nou și mare din lemn. Și-au folosit inteligența, imaginația și abilitățile pentru a crea ceva ce nu mai văzuseră niciodată, ceva ce nu mai existase până atunci”, a mai spus Barham.
Cercetătorii au descoperit și unelte antice din lemn, inclusiv bețe folosite la săpat. Dar ceea ce i-a entuziasmat cel mai mult au fost două bucăți de lemn găsite în unghi drept una față de cealaltă. „Una este așezată peste cealaltă și ambele bucăți de lemn au crestături în ele”, a explicat profesorul Geoff Duller, arheolog la Universitatea din Aberystwyth. „Se poate vedea clar că aceste crestături au fost făcute cu unelte de piatră. Aceasta face ca cei doi bușteni să se potrivească împreună pentru a deveni obiecte structurale”.
Bușteni vechi de 476.000 de ani
Analizele ulterioare au confirmat că buștenii au o vechime de aproximativ 476.000 de ani.
Un alt membru al echipei, Perrice Nkombwe, de la Muzeul Livingstone din Zambia, a declarat: „Am fost uimit să aflu că prelucrarea lemnului era o tradiție atât de înrădăcinată. Mi-am dat seama că am descoperit ceva extraordinar”.
Până în prezent, dovezile privind utilizarea lemnului de către oameni s-au limitat la foc și la unelte artizanale, cum ar fi bețele de săpat și sulițele.
Una dintre cele mai vechi descoperiri a fost o suliță veche de 400.000 de ani, în nisipurile preistorice din Clacton-on-Sea, Essex, în 1911. Cu excepția cazului în care este conservat în condiții deosebite, lemnul putrezește destul de rapid. Dar în albia meandrului râului de deasupra cascadei Kalambo, în apropiere de granița dintre Zambia și Tanzania, a fost îmbibat cu apă și, în esență, murat timp de milenii.
Datare prin luminiscență
Echipa a măsurat vârsta straturilor de pământ în care a fost îngropat, folosind datarea prin luminiscență. Granulele de rocă absorb în timp radioactivitatea naturală din mediul înconjurător, încărcându-se practic ca niște baterii mici, după cum a spus profesorul Duller. Iar această radioactivitate poate fi eliberată și măsurată prin încălzirea granulelor și analizarea luminii emise.
Dimensiunile celor doi bușteni, dintre care cel mai mic are aproximativ 1,5 metri, sugerează că cel care i-a montat împreună a construit ceva substanțial. Este puțin probabil să fi fost o colibă sau o locuință permanentă, dar ar fi putut face parte dintr-o platformă pentru un adăpost, spune echipa.
Nu este clar ce specie de om străvechi – sau hominid – l-a construit. Până în prezent, nu au fost găsite oase în acest sit, iar lemnul este mult mai vechi decât primele fosile ale omului modern – sau Homo sapiens -, care au o vechime de aproximativ 315.000 de ani.
Credit foto: Larry Barham
