Afişele restaurate ale lui Toulouse-Lautrec, expuse la Albi

Cele 31 de afișe care l-au făcut celebru pe Toulouse-Lautrec sunt expuse, după patru ani de restaurare, la muzeul care îi poartă numele din Albi, în sud-vestul Franței.

„Este o ocazie extraordinară de a celebra toate afișele pe care nu le putem expune permanent” din motive de conservare, a declarat pentru AFP Fanny Girard, curatoarea expoziției „Toulouse-Lautrec și arta afișului”, prezentată până la 31 august la Albi, orașul natal al pictorului, la 80 km de Toulouse.

„Operele pe hârtie sunt lucrări care sunt rareori expuse. În general, regula în muzee este ca ele să fie expuse pentru o perioadă limitată, cel mult trei sau patru luni, iar apoi să se întoarcă în depozitele muzeului pentru mai mulți ani”, explică directoarea muzeului, care găzduiește toate afișele create de Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901).

Acestea au fost donate de familie primarului din Albi în 1922, după ce Muzeul din Luxemburg le-a refuzat, spune Girard, din cauza „reputației” artistului, familiarizat cu bordelurile și cunoscut pentru portretele boemei din Montmartre.

Atelier pentru iniţierea în arta afişului

Unele nu au fost expuse niciodată pe străzile Parisului, cum ar fi versiunea verticală inedită a profilului impunător al cântărețului Aristide Bruant pe scenă, de 2,85 metri, dominându-și publicul, cu prezența lui Jane Avril, dansatoare la celebrul cabaret Moulin Rouge.

Sau proiectul eșuat pentru cântăreața Yvette Guilbert, care nu credea că arată cel mai bine și a refuzat desenul: „Pentru numele lui Dumnezeu, nu mă face atât de atroce de urâtă”, i-a scris ea artistului dezamăgit, care spera la „cel mai mare succes” cu această comandă.

În ciuda câtorva refuzuri și concursuri eșuate, experții sunt de acord că Toulouse-Lautrec a fost precursorul afișului din secolul XX. „Am atașat acolo capătul unei linii care sper că mă poate duce destul de departe”, îi scria el mamei sale în 1892.

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, care a marcat ascensiunea afișului ilustrat și a publicității moderne, Toulouse-Lautrec s-a impus ca un artist incontestabil al afișelor inovatoare și moderne.

„El a adoptat o abordare diferită”, explică Fanny Girard. În afișele sale, el se poziționează în interiorul cadrului, amestecând planurile și perspectivele „printr-o construcție imposibilă a spațiului”, inspirată de stampele japoneze, „al căror scop era eficiența vizuală”, subliniază curatoarea.

Ca în afișul pentru La Goulue de la Moulin Rouge, care deschide expoziția, în care cabaretul nu mai este reprezentat de aripile sale stacojii, ci de globurile luminoase recunoscute de cei care îl frecventau la acea vreme. Sau perspectiva intrigantă a unui gât de contrabas pe afișul Jane Avril, într-o paralelă edificatoare cu o lucrare a pictorului japonez Hiroshige Utagawa.

„El s-a jucat cu diferite tehnici”, continuă curatoarea. A utilizat pe scară largă proiecția picăturilor de vopsea cu ajutorul unei periuțe de dinți. A fost inovator în alegerea culorilor, cum ar fi verdele măsliniu cunoscut astăzi sub numele de „verde Lautrec”, sau negrul plat care evocă mănuși, pălării și viței.

Pentru a marca această ocazie, Muzeul din Albi oferă vizitatorilor posibilitatea de a lucra în atelierul unui litograf pentru a-și crea propriul afiș în stilul lui Toulouse-Lautrec.

Îmbogățite de o selecție de lucrări împrumutate din muzeele pariziene, desenele lui Lautrec sunt însoțite de anecdote și scrieri ale artistului, atât cu studiile lor pregătitoare, cât și cu lucrări ale altor artiști de afișe din acea perioadă.

Descoperim și alte fațete ale activității de artist de afișe a lui Lautrec, cum ar fi litografiile pe care le-a creat pentru a lansa reviste literare și romane în serie pentru La Dépêche du Midi, sau afișele sale publicitare care promovează confetti-ul pe care l-a inventat pentru a înlocui micile tencuieli colorate interzise în 1892 ca fiind prea periculoase.

Foto credit: Muzeul Toulouse-Lautrec