AI Art – Istorie, caracteristici și artiști

AI Art este o formă de expresie artistică realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care algoritmi și rețele neuronale generează imagini, sunete, texte sau alte forme de artă pe baza unor date și instrucțiuni primite de la om. În AI Art procesul creativ este colaborativ, artistul oferind contextul, ideea sau promptul, iar sistemul AI interpretând și producând rezultatul final.

Despre AI Art

În ceea ce privește originea acestui curent, despre AI Art se pot culege informații începând cu secolul al XIX-lea, când primele automate mecanice, precum dispozitivul inventat de Henri Maillardet, mecanic elvețian care a lucrat la Londra producând ceasuri și alte mecanisme, reușeau să deseneze și să compună poezii prin mecanisme programate manual. Automatul lui Maillarde, cunoscut sub numele de Desenatorul-Scriitor, a fost una dintre primele dovezi care arătau că o mașină poate reproduce gesturi creative, anticipând ideea de colaborare între om și tehnologie caracteristică astăzi AI Art.

Azi, despre AI Art se poate spune că este o continuare firească experimentelor timpurii, deoarece aduce împreună știința, arta și algoritmii pentru a genera creații originale. Midjourney, DALL·E și Stable Diffusion sunt câteva platforme care ajută la crearea unei lucrări complexe cu minim efort din partea celui care o dorește – practic, oricine poate să creeze o lucrare complexă, oferind doar o descriere textuală.

Ce este AI Art

AI Art este orice lucrare vizuală pe care o generează sau doar îmbunătățește un program de inteligență artificială. Practic, o lucrare vizuală AI Art se obține simplu. Un model de machine learning învață dintr-un set de date (imagini, texte), creând o imagine nouă în concordanță cu  instrucțiunile pe care le primește de la artist.

Perioada AI Art

Perioada AI Art este recentă, cu toate că ideea automatelor artistice este veche. Începând cu anii 2020, modelele generative au fost dezvoltate rapid, iar accesibilitatea publicului larg la acestea au transformat radical modul în care se creează și se percepe arta. Astăzi, oricine poate genera imagini complexe folosind simple descrieri textuale, iar acest fenomen a devenit un subiect central în expozițiile de artă contemporană și în presa dedicată inovației tehnologice.

Caracteristicile AI Art

Pentru a înțelege pe deplin amploarea și specificul acestui curent artistic, este oportun să analizăm principalele caracteristici ale AI Art, care reflectă modul în care inteligența artificială transformă procesul de creație:

• folosește algoritmi de învățare automată (rețele neuronale, GAN) care creează conținut nou pe baza datelor de intrare;
• tehnologiile AI moderne permit oricui să creeze artă digitală doar prin introducerea de cuvinte (prompts);
• rezultatele pot fi imprevizibile și uneori bizare. De astfel, artiștii spun că AI aduce un „element de surpriză” care poate inspira creativitatea;
• poate învăța și combina stiluri artistice existente.

Artiști celebri AI Art

Deși AI Art este un domeniu relativ nou, a reușit deja să contureze o scenă artistică internațională solidă, în care tehnologia și sensibilitatea umană se completează reciproc. Artiștii care lucrează cu inteligența artificială explorează nu doar posibilitățile estetice ale algoritmilor, ci și implicațiile lor etice și filosofice: ce înseamnă originalitatea, inspirația sau emoția într-o epocă în care mașinile pot crea artă?

Iată cinci dintre cei mai cunoscuți artiști din lume care au contribuit decisiv la definirea acestui curent:

• Refik Anadol, un pionier al artei generative, transformă seturi uriașe de date în experiențe vizuale imersive. În lucrări precum Machine Hallucinations și Unsupervised, artistul colaborează cu inteligența artificială pentru a „traduce” amintirile colective ale omenirii în forme de lumină și mișcare. Expozițiile sale au fost găzduite de MoMA, Ars Electronica și festivaluri internaționale de artă digitală.
• Mario Klingemann este un artist german cunoscut pentru modul în care explorează subconștientul algoritmic. Lucrările sale, precum Memories of Passersby I și Neural Glitch, sunt generate în timp real de rețele neuronale care creează portrete și forme abstracte aflate într-o transformare continuă. Klingemann investighează, prin AI, granița dintre creativitate umană și autonomie tehnologică.
• Anna Ridler este o artista britanică recunoscută pentru abordarea conceptuală a AI Art. Creează propriile seturi de date, refuzând utilizarea celor comerciale, pentru a-și păstra controlul artistic. Lucrarea Myrriad (Tulips) reinterpretează celebrul fenomen istoric al „crizei lalelelor” din Olanda secolului al XVII-lea, combinând poezie, cod și pictură digitală.
• Sougwen Chung explorează colaborarea dintre om și mașină prin performance-uri și desene realizate împreună cu brațe robotice controlate de algoritmi AI. În proiectul Drawing Operations Unit, artista „dansează” cu mașina, într-un dialog între intuiție umană și precizie mecanică.
• Robbie Barrat este considerat un „copil-minune” al artei AI, devenind un nume cunoscut la doar 19 ani după ce a publicat coduri de artă generativă open source. Lucrările sale, precum Nude Portraits și AI Landscapes, explorează estetica imperfecțiunii și a erorilor algoritmice. De asemenea, codul creat de el a stat la baza proiectului Portrait of Edmond de Belamy, vândut la licitația Christie’s pentru peste 400.000 de dolari.

Artiști români AI Art

Despre AI Art în România se poate spune că se dezvoltă rapid, reunind artiști care experimentează la granița dintre tehnologie și expresie vizuală. Folosind algoritmi, rețele neuronale și realitate virtuală, aceștia explorează teme precum identitatea, percepția și legătura dintre om și mașină. Iată câteva exemple:

• Irina Raicu, artistă vizuală care combină designul digital cu algoritmi AI. Seria „Metahuman Portrait” reinterpretează portretul clasic prin imagini generative ce investighează frumusețea imperfecțiunii;
• Radu Carnariu, care în expoziţia „Monumental Needs” abordează tema colaborării dintre om şi maşină, explorând şi grafica/colajul digital împreună cu elemente de AI;
• Ioana Raluca Zamfir, artistă vizuală implicată în proiectul pavilionului românesc la Bienala de Design de la Londra, care foloseşte tehnologie AI pentru animaţii vizuale integrate în instalaţii publice;
• Adrian Ganea, scenograf și artist multimedia. În „The Unsensing Place”, folosește AI pentru a genera spații performative și peisaje vizuale în timp real;
• Maria Guță, explorează estetica postumană și identitatea digitală. În proiectul „Artificial Icons”, creează portrete ale unor divinități generate de AI, combinând mitologia cu tehnologia.

Lucrări celebre AI Art

De-a lungul ultimului deceniu, AI Art a trecut de la stadiul de experiment tehnologic la o formă recunoscută de expresie artistică, prezentă în galerii, muzee și licitații de renume. Rezultatul colaborării dintre artiști și algoritmi a dat naștere unor lucrări care au redefinit ideea de autor, inspirație și valoare estetică. Printre cele mai cunoscute creații generate de inteligența artificială se numără:

• AI Generated Nude Portrait (2018) de Robbie Barrat este o lucrare emblematică pentru începuturile AI Art, realizată cu ajutorul unui model GAN antrenat pe mii de portrete clasice, care a generat imagini abstracte și expresive.
• Portrait of Edmond de Belamy (2018), a fost generat de colectivul Obvious folosind GAN-uri și vândut la licitaţie la Christie’s pentru 432.500 USD.
• The Next Rembrandt (2016), proiect colaborativ Microsoft & J. Walter Thompson care a „regenerat” în stilul lui Rembrandt o nouă pictură prin AI.
• Theatre D’opera Spatial (2022), lucrare digitală generată cu modelul Midjourney de artistul Jason M. Allen, primul câştigător al unei competiţii majore cu artă generată de AI.
• Algorithm Queen (2022), Portret al Reginei Elisabeta II realizat de robotul-artist Ai Da, ce explorează limitele artei produse de roboţi.

În concluzie, AI Art deschide noi orizonturi în creație, combinând tehnologia cu arta într-un mod fără precedent. În ansamblu, arta asistată de inteligența artificială continuă să crească în popularitate, creând un dialog fascinant între știință, tehnologie și cultură.

Fotografiie principală: Theatre D’opera Spatial, de Jason M. Allen cu Midjourney