Alter ego-ul feminin al lui Marcel Duchamp

Marcel Duchamp, părintele mișcării Dada, și-a creat în anii 1920 un alter-ego pe care l-a numit Rrose Sélavy. Numele era preluat de la expresia „Eros, c’est la vie” („Erosul, asta e viața”, n.r.).

Fotograful Man Ray, prieten al lui Duchamp, a surprins aura lui Rrose Sélavy într-o serie de imagini – elegantă, androgină -, parte dintr-o demontare a identității lui Duchamp.

Pentru Duchamp, genul nu era o parte mai puțin maleabilă a auto-reprezentării. Anterior, în 1919, desenase o mustață și un cioc pe o carte poștală ieftină cu Mona Lisa. Lucrarea intitulată „L.H.O.O.Q.” a fost refăcută în 1930 și se găsește acum în colecția Centrului Pompidou din Paris.

Marcel Duchamp (1887-1968) este considerat unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX.  A schimbat maniera în care vedem arta iar opera sa, formată din picturi, sculpturi, gravuri, obiecte inedite, este de importanţă esenţială pentru istoria artei moderne şi contemporane.

Sélavy, în film și poezie

Cu Sélavy, el a mers atât de departe încât i-a atribuit o serie de lucrări, printre care scurtmetrajul „Anemic Cinema” din 1926, creat împreună cu Man Ray și Marc Allégret, și lucrarea ready-made „Boîte-en-valise” (1935 – 1941).

A adus un omagiu personajului său feminin și în alte readymade-uri, atașând imaginea ei pe sticla de parfum Belle Haleine, „Eau de Voilette” (1921) și făcând aluzie la prezența ei în „Why Not Sneeze Rrose Sélavy?” (1921), care prezintă o colivie pentru păsări plină de forme de marmură albă care reprezintă cuburi de zahăr.

În 1922, poetul suprarealist Robert Desnos a urmat exemplul lui Duchamp, scriind aproximativ 200 de ziceri, jocuri de cuvinte și lipograme din perspectiva lui Sélavy.

Marcel Duchamp, inspirat, a compilat propria serie de aforisme pe tema Sélavy în 1939, într-o carte în ediție limitată intitulată „Poils et coups de pieds en tous genres”. Cartea a fost atribuită lui Rrose Sélavy.