Aman restaurat – Cinci personalități care au marcat viața românească

Cinci portrete de mari dimensiuni pictate de Theodor Aman în tinerețe sunt expuse public după mai mulți ani și după ce au fost restaurate de specialiști ai Muzeului Municipiului București.

„Mari personalități. Portrete din colecția Muzeului Theodor Aman” aduce în prim-plan personaje cunoscute, contemporane artistului, care au avut importante realizări – Zoe Mavrocordat Brâncoveanu, Elena Cuza, Barbu Catargiu, Maria Davila și Ana Davila – poveștile de viață ale acestor oameni care au marcat istoria și societatea românească din secolul al XIX-lea.

Lucrările ajunse în patrimoniul muzeului în anii 1950 nu erau foarte deteriorate, dar chiar și așa este nevoie de o curățare a lor periodică, după cum a explicat pentru curatorial Elena Olariu, director adjunct al MMB. „Ele au fost bine întreținute, dar a fost nevoie să fie curățate, lucrul la una singură necesitând câteva luni. Nu a fost o restaurare dramatică, însă e nevoie din când în când. Din păcate, nu avem mulți restauratori, pentru că nu prea mai vrea nimeni să facă meseria asta. Pregătirea e aproape ca a unui medic. Nu poate oricine să pună mâna pe o lucrare originală”. De această dată, restaurarea a fost făcută de Simona Predescu, expert de la Muzeul Municipiului București.

Portretul lui Barbu Catargiu

Portretul lui Barbu Catargiu a fost realizat în 1862, la scurt timp după asasinarea omului politic conservator. La bază stă o fotografie făcută de Carol Popp de Szathmary în 1859. Un altul asemănător semnat de Aman tot în 1862 se află la Muzeul Brăilei „Carol I”.

Apreciat pentru sinceritate și patriotism, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a oferit în ianuarie 1862 șefia cabinetului de miniștri, devenind cel dintâi prim-ministru al noului stat.

Portretul Mariei Davila

Maria Davila (1836 – 1860), prima soție a lui Carol Davila, a fost pictată de Theodor Aman după o fotografie neidentificată, la cererea doctorului. Tabloul a fost expus în Sala donatorilor de la Azilul Elena Doamna, de unde în 1951 a fost transferat – împreună cu portretul Doamnei Elena Cuza și cel al Anei Davila la Muzeul Theodor Aman.

Portretul Anei Davila

Portretul Anei Davila din 1874, realizat după o fotografie în anul în care cea de-a doua soția a lui Carol Davila a murit la vârsta de 40 de ani, se deosebește prin finețea psihologică pe care Aman o dovedește surprinzând chipul personajului, spune Angelica Iacob, șefa secției Artă de la MMB.

Ana Davila a condus mai mult de zece ani Azilul Elena Doamna și a întreprins numeroase opere de caritate.

Analizele fizice făcute pe pictură în timpul restaurării au demonstrat că are în componență ulei de in, gumă arabică, gumă de cireș, oxid de plumb și carbonat de calciu. În afară de curățire, a fost nevoie și de repoziționarea pânzei în șasiu, de înlăturare a intervențiilor neadecvate pe pânză și au fost chituite lacune de culoare.

Portretul lui Zoe Mavrocordat Brâncoveanu

Portretul prințesei Zoe Mavrocordat Brâncoveanu a fost realizat de Aman în 1873, după ce artistul o mai pictase în 1859 (tablou care se află la Muzeul Național de Artă al României). Acesta ajuns în patrimoniul Muzeului Theodor Aman de la Așezămintele Brâncovenești.

Zoe Mavrocordat Brâncoveanu (1805 – 1892) a avut o existență tulburată la maturitate de probleme de sănătate mintală.
La vârsta de 15 ani a fost adoptată de Safta, sora mamei ei, și Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent pe linie masculină al familiei. Astfel, a devenit moștenitoarea unei averi impresionante. S-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, cu care a avut opt copii. Și-a petrecut mare parte din viață la Brează și în palatul brâncovenesc de pe cheiul Dâmboviței din București.

Portretul Doamnei Elena Cuza

Portretul Doamnei Elena Cuza, soția domnitorului Unirii de la 1859, model de verticalitate și modestie, a fost realizat în 1863 de Theodor Aman ca omagiu adus ei pentru actele de caritate și contribuția la fondarea Azilului Elena Doamna, pe care l-a patronat continuând opera doctorului Carol Davila.

Lucrarea a fost creată după o fotografie de Carol Popp de Szathmary, pentru a fi expusă în Sala donatorilor de la Azil, care a devenit o instituție de învățământ de elită, cu dotări moderne, unde, de-a lungul anilor, au predat unii ca Spiru Haret, Ioan Slavici, Mina Minovici, Anghel Saligny și Sava Henția.

Doamna Elena Cuza a părăsit țara în 1866, însoțindu-și soțul în exil.

Artistul și raportarea la personaje

Expoziția, scrie Ionela Bucșa Șerban, muzeograf și curator, oferă ocazia unei analize a modului în care artistul se raportează la personajele portretizate. Dincolo de reprezentarea oficială cerută de statutul social al unora dintre protagoniști, portretele acestea sunt o dovadă a măiestriei pictorului, prin atenția deosebită acordată detaliului, rigoarea în redarea prețiozității materialelor și a accesoriilor vestimentare. În tratarea portretelor lui Theodor Aman privitorul poate sesiza un salt calitativ enorm față de vetusta rețetă a portretelor de aparat și poate aprecia abilitatea artistului de a trece dincolo de straturile superficiale, ajungând la surprinderea psihologiei personajelor evocate.