Andreescu, Țuculescu, Gherasim și Bernea, la Galeria Romană
Lucrări de Ion Andreescu, Ion Țuculescu, Paul Gherasim și Horia Bernea sunt expuse la Galeria Romană în perioada 18 noiembrie – 4 ianuarie 2026.
La vernisaj, cuvântul de deschidere va fi susținut de Erwin Kessler, directorul interimar al Muzeului Național de Artă al României, și va fi lansat volumul „Pictura ca valoare”, scris de Ion Grigorescu.
Deși aparțin unor epoci diferite și unor contexte artistice distincte, Ion Andreescu, Ion Țuculescu, Paul Gherasim și Horia Bernea sunt uniți printr-o sensibilitate comună față de natură, spiritualitate și condiția umană. Ei reprezintă, fiecare în felul său, un fir de continuitate în arta românească modernă, în care se împletesc tradiția, contemplația și expresia interioară.
În galerie vor fi expuse și scoarțe românești din colecția Aurelia Pomponiu.
Ion Andreescu (1850 – 1882), unul dintre întemeietorii picturii române moderne, a adus în peisajul românesc o profundă trăire lirică și o vibrație a atmosferei. Pictura sa, concentrată pe peisaje melancolice și pe simplitatea lumii rurale, exprimă o tăcere plină de sens. În universul lui Andreescu, natura nu este doar un decor, ci o prelungire a sufletului.
Această viziune meditativă asupra naturii va fi reluată, în alte chei, de Ion Țuculescu (1910 – 1962), care, deși pleacă de la realitate, o transfigurează într-un limbaj expresionist plin de energie și simboluri. Țuculescu descoperă în formele naturii o forță cosmică și o spiritualitate arhaică, legând arta de mit și de rădăcinile ancestrale românești. Dacă Andreescu exprimă melancolia tăcută a naturii, Țuculescu revelează strigătul ei interior, tumultul vital și misterul originar.
Paul Gherasim (1925 – 2016) și Horia Bernea (1938 – 2000) duc mai departe această linie spirituală, apropiind arta de credință. Ambii au văzut pictura ca pe o formă de rugăciune, de contemplare a lumii create. Gherasim, cu rafinamentul său ascetic, a căutat esența luminii și simplitatea gestului, apropiindu-se de o pictură a tăcerii. Bernea, în schimb, a reînnoit limbajul plastic printr-o teologie a privirii, în care spațiul și materia devin purtătoare de sens sacru. În lucrările lui, câmpul, lumina și biserica devin simboluri ale unei legături vii între pământ și cer.
Între cei patru artiști se poate observa o continuitate a sensibilității românești: de la melancolia și poezia discretă a lui Andreescu, trecând prin vibrația expresionistă și mitologică a lui Țuculescu, până la meditația spirituală și luminoasă a lui Gherasim și Bernea. Ei nu formează o școală propriu-zisă, ci o linie de gândire și trăire artistică care vede în pictură nu doar un act estetic, ci o formă de cunoaștere și de comuniune cu lumea, se arată în prezentarea expoziției.
Expoziția poate fi vizitată, în perioada 18 noiembrie – 4 ianuarie 2026, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00, și sâmbăta, de la 10:00 la 15:00.
