Artă contemporană și meșteșuguri din Maramureș, la Galeria Anca Poterașu
Galeria Anca Poterasu prezintă „Agir dans son lieu”, o expoziție colectivă vernisată în 27 februarie, între orele 18:00 și 21:00. Expoziția aduce arta contemporană în dialog cu meșteșugurile tradiționale din Săcel, Maramureș, și este organizată împreuna cu Asociația Română pentru Artă Contemporană (ARAC).
Proiectul expozitional reunește artiști care au participat în rezidența ARAC din Săcel (2025) – Morgane Denzler, Damien Rouxel, Delia Popa, Ioana Cîrlig, Andreea Medar, Aurelia Mihai, Ileana Mihali, Ilie Mihali și Maria Poterașu – alături de artiști și practicieni invitați, ale căror lucrări dialoghează cu cultura materială și tradițiile meșteșugărești locale. Sunt prezentate atât lucrări realizate în timpul rezidenței, cât și piese noi sau mai vechi, care reflectă fragilitatea practicilor de subzistență, interdependența dintre viața umană, animală și materială, precum și deciziile culturale, etice și ecologice care definesc peisajele rurale.
„Agir dans son lieu” este un proiect curatorial de lungă durată, inițiat în 2016 de Julie Crenn, care îmbină cercetarea, rezidențele și expozițiile pentru a explora legăturile dintre artiști și mediile rurale. Titlul, tradus literal „a acționa din propriul loc”, descrie un mod de practică situată, atent la contextul istoric, cultural și ecologic și sensibil la experiența concretă a locului.
„De-a lungul istoriei artei occidentale, figurile țăranului și ale femeii țărănce au fost esențializate, ceea ce a persistat în imaginarul colectiv. În acesta, reprezentarea pare neschimbată. Totuși, din anii 1960, nu mai vorbim despre o lume țărănească, ci despre medii țărănești, populate de actori care fac alegeri privind modul în care își desfășoară munca. Alegeri politice, militante, strategice și economice care îi conduc pe două căi: cea a exploatării sau cea a reciprocității. Prima consideră lumea vie ca o resursă pe termen scurt, destinată randamentului maxim; a doua, la fel de rațională pe cât este de rezonabilă, aplică un principiu sustenabil asupra lumii vii. Prima conduce la o agricultură fără agricultor, o agricultură dezrădăcinată; a doua, la o reconectare fizică, etică și politică cu mediul propriu. «Agricultura fără agricultor nu este doar o problemă a deșertificării satelor; este și dispariția unei profesii și, odată cu ea, a cunoștințelor și priceperilor care au fundamentat legătura esențială cu lumea vie pe care țăranii și agricultorii au păstrat-o încredințată pentru milenii, în numele societății». Astfel, de la agricultor la țăran, profesiile nu mai sunt aceleași, nici relația cu timpul și pământul”, se arată în textul curatorial.
Expoziția rămâne deschisă până la 16 aprilie și poate fi vizitată de marți până sâmbătă, de la 10:00 la 18:00.
