Artă monumentală – Memorialul Renașterii, loc de amintire, întâlnire și promenadă
Memorialul Renașterii din centrul Bucureștiului, controversat mult timp după instalare, a devenit în ultimii ani unul dintre locurile de întâlnire perferate de tineri și, desigur, aflându-se pe Calea Victoriei, face parte din traseul miilor de oameni care ies în weekend.
Luând locul unor simboluri ca „ceasul de la Universitate” și „treptele de la TNB” ori „coloanele de la Romană”, ansamblul monumental din Piața Revoluției, care cuprinde mai multe elemente simbolice create cu obiectivul de a sublinia importanța Revoluției din 1989, este acum privit cu mare atenție de turiști, pentru bucureșteni părând de mult timp un dat.
Terenul plat din jurul monumentului este un spațiu propice skater-ilor, iar la fiecare ediție Spotlight Festival este în centrul atenției, găzduind instalații de lumini.
Memorialul Renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989 a fost conceput de Alexandru Ghilduș (n. 1952) și inaugurat în 2005, costând la acea vreme 56 miliarde de lei (5.600.000 RON).
Principalul element care se face remarcat este Piramida Izbânzii, a cărei estetică a fost ironizată și a reprezentat subiectul multor dispute. Pe Zidul Amintirii sunt inscripționate numele celor peste o mie de revoluționari care au murit în decembrie 1989, iar ansamblul e completat de Calea Biruinței.
În urmă cu câțiva ani chiar s-a pus problema înlocuirii lui, mai multe organizații întocmind o petiție, însă fără vreun rezultat notabil. Apoi, la finalul anului 2019, a fost supus unui proces de curățare, după ce fusese vandalizat cu graffiti.
Ghilduș, la rândul său, s-a arătat de la început optimist: „Va deveni un simbol. Sau un reper turistic. Eu am creat un spatiu de meditatie”.
Realizat din piatră, bronz și lemn, ansamblul monumental înscris în Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul Bucureşti ocupă o suprafață de 2.400 de metri și se află în apropierea monumentelor care îi înfățișează pe Iuliu Maniu, cu care face corp comun, pe Corneliu Coposu și pe regele Carol I.
Credit foto: curatorial.ro
