Artă românească modernă și contemporană, în premieră poloneză
Expoziția „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor” este deschisă la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia în 7 martie, mai mult de patru luni.
Sunt prezentate lucrări de artă modernă românească – de la clasicii avangardei la cei mai importanți artiști contemporani – pentru prima dată în Polonia. Incursiunea va permite publicului să urmărească în lucrări fragmente de destine artistice care formează un portret colectiv special, o narațiune nu atât despre artă, cât despre oameni prinși în cursul întortocheat al istoriei României.
Artiștii prezentați în expoziție sunt: Andreea Anghel, George Apostu, Hans Arp, Ion Bârlădeanu, Ioana Bătrânu, Marius Bercea, Horia Bernea, Ştefan Bertalan, Constantin Brâncuşi, Brassaї, Geta Brătescu, Theodor Brauner, Victor Brauner, Andrei Cădere, Mircea Cantor, Eva Cerbu, Andrei Chintilă, Lena Constante-Brauner, Roman Cotoşman, Chiril Cucu, Horia Damian, Max Ernst, Harun Farocki, David Farcaș, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Marin Gherasim, Gherasim Luca, Bogdan Gîrbovan, Yvan Goll, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Jacques Hérold, Marcel Iancu, Isidore Isou, Vasili Kandinski, Ana Lupaş, Victor Man, Tincuţa Marin, Max Hermann Maxy, Hortensia Mi Kafchin, Joan Miró, Alex Mirutziu, Florin Mitroi, Gili Mocanu, Herta Müller, Ciprian Mureşan, Paul Neagu, Ioana Nemeş, Mircea Nicolae, Andrei Pandele, Paul Păun, Jules Perahim, Dan Perjovschi, Pusha Petrov, Silvia Radu, Lea Rasovszky, Eugen Roșca, Şerban Savu, Arthur Segal, Hedda Sterne, SubREAL, Mircea Suciu, Yves Tanguy, Ovidiu Toader, Sergiu Toma, Doru Tulcan, Tristan Tzara, Andrei Ujică, Andra Ursuţa.
Absurd și grotesc, opresiune și lipsă de griji
Expoziția împletește motivul lipsei de griji a avangardei, simțul specific românesc al absurdului și al grotescului, cu temele violenței și opresiunii, devenite adesea o experiență cotidiană. Prezintă totodată artiști români contemporani care, deși au obținut recunoașterea internațională, se confruntă în continuare cu umbra secolul XX.
În lucrările expoziției se face auzit un ton aparte. Este râsul românesc printre lacrimi, râsu’-plânsu’, care face posibilă împăcarea cu destinul și detașarea de necazuri. Care face posibilă rememorarea tragediilor fără a cădea în patetism și fără a impresiona prin suferință,se arată în prezentare. Această abordare a vieții poate lua forma comicului absurd, dadaist, a umorului negru sau a ceea ce românii numesc „a face haz de necaz” – adică fărâma de zâmbet încurajator, care se impune chiar și într-o situație nefericită. În anii ’30, George Bacovia numea România „țară tristă, plină de umor”. Privind din perspectiva unui secol, vorbele lui s-au adeverit.
În scopul aprofundării narațiunii istoriei și culturii României a fost pregătită o publicație care însoțește expoziția. Tipărită în versiune polono-engleză, ea cuprinde eseuri ale unor intelectuali și cercetători remarcabili, plasând lucrările prezentate pe un fundal istoric și cultural larg. Printre autorii textelor se numără Adriana Babeți, Vladimir Tismăneanu, Tom Sandquist, Diana Marincu și polonezii Łukasz Galusek, Kazimierz Jurczak, Jakub Kornhauser.
Expoziția reprezintă un moment de referință al Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025.
Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025 este organizat de Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Varșovia, pentru partea română, respectiv Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Institutul „Adam Mickiewicz”, în parteneriat cu Institutul Polonez din București, pentru partea polonă.
