Artele vizuale pot provoca aceleași efecte asupra bunăstării noastre ca și muzica
Un tablou sau o instalație imersivă pot fi înțelese, datorită imagisticii cerebrale, la fel ca muzica. Studiile recente efectuate de cercetători arată că acestea ne transformă starea de spirit și pot avea efecte asupra bunăstării noastre.
Ce se întâmplă în creier? Admirarea tablourilor, a sculpturilor, a desenelor, la fel ca și ascultarea muzicii, activează sistemul nostru limbic, sediul emoțiilor noastre. La vederea unei opere de artă marcante, sunt solicitate cortexul cingular anterior, care seamănă cu un colier înfășurat în jurul corpului calos, și cortexul prefrontal, implicat în limbaj, luarea deciziilor, memorie și gândirea critică.
Contemplarea operelor de artă nu numai că stimulează aceste regiuni, dar și crește conectivitatea funcțională a creierului, facilitând flexibilitatea mentală și procesarea sentimentelor complexe.
Arta „mângâie” și „sculptează” creierul
La fel se întâmplă și în muzică. Se știe, de asemenea, că ascultarea muzicii declanșează eliberarea de mesageri chimici în creier, în special în nucleul accumbens – responsabil de dopamină, hormonul bucuriei -, amigdala și cortexul orbitofrontal: acestea sunt aceleași circuite care reglează plăcerea legată de mâncare sau de iubire.
Studii recente de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) arată că fiorii provocați de muzică sau de artele vizuale provin dintr-o activitate crescută în aceste zone.
Neuroplasticitatea, această capacitate a creierului de a se reinventa și de a crea noi conexiuni, este stimulată de practica și contemplarea artistică, vizuală sau muzicală. Un neurolog precum Pierre Lemarquis afirmă că arta „mângâie” și „sculptează” creierul.
Din februarie 2025, problema bunăstării preocupă o echipă multidisciplinară de la Universitatea din Caen Normandie, reunită în cadrul proiectului ABC – „Artă, bunăstare, creier” – care a fost lansat cu ocazia mileniului orașului Caen. În cadrul Muzeului de Arte Frumoase din orașul normand, cercetătorii combină neuroștiințele și arta pentru a măsura efectele vizuale asupra bunăstării, memoriei și rezilienței: „Niciun studiu, subliniază Denis Vivien, coordonatorul proiectului, nu a demonstrat vreodată în mod concret beneficiile artei asupra creierului. Efectele sale nu au fost niciodată măsurate în mod științific. Vrem dovezi”. Vizita la muzeu ar putea deveni un instrument terapeutic.
