Artiștii reginei Maria – De la Kaulbach la Rupprecht și Vermont

Regina Maria, de la nașterea căreia se împlinesc în 29 octombrie 150 de ani, a fost una dintre figurile emblematice ale diplomației românești, susținătoare a artelor și artistă. Totodată, în 2025 se împlinesc 160 de ani de la nașterea regelui Ferdinand, iar în acest context Muzeul Național de Artă al României pregătește o amplă expoziție dedicată portretisticii regale.

Portrete din copilărie

Iconografia reginei Maria (1875, Kent, Regatul Unit – 1938, castelul Pelișor) este mai bogată decât cea a regelui Ferdinand şi mai interesantă în reflectarea personalității sale, a explicat dr. Carmen Tănăsoiu, specialist în cadrul Secției de Artă Veche Românească de la MNAR, într-o prezentare din seria „Efigii regale”. Din portretistica reginei, mult mai atentă față de imaginea ei publică, pot fi decriptate preferințele ei artistice, curentele din artă care au influențat-o și la dezvoltarea cărora a contribuit, prieteniile pe care le-a avut cu diferiți artiști și apetența sa pentru implicarea în politică.

Venită în țară la vârsta de 17 ani, căsătorită cu principele Ferdinand, mama lui Carol II, principesa Marie Alexandra Victoria de Edinburg a fost inițial portretizată, în copilărie, de John Everett Millais, în 1882, la comanda reginei Victoria. Acest tablou al pictorului englez se află în colecția regală a Marii Britanii.

Robert Antoine Muller a pictat-o, dar și Carl Rudolph Sohn – familia ducelui de Edinburg, în 1884, acestea aflându-se de asemenea în colecția regală britanică.

Friedrich August von Kaulbach a realizat trei portrete celei care avea să fie regină a României, unul dintre ele datat 1898 fiind recent – în 2020 – atribuit lui, din colecția Tsarskoe Selo din Sankt Petersburg.

Primul portret „de aparat”

Primul portret „de aparat” al ei este semnat de Tini (Albertine) Rupprecht. În 1901, artista germană a imortalizat-o pe Maria într-un somptuos costum popular, purtând o diademă și stând alături de tronul pe care ea însăși l-a conceput. Jilțul se află la Mary Hill Museum, unde există și o copie a coroanei ei regale.
Artista, care a locuit în țară aproximativ doi ani, a pictat-o pe principesa moștenitoare în mai multe rânduri, inclusiv alături de copii – Carol, Elisabeta și Marioara. Acesta din urmă, realizat în 1903, a fost comandat de Maria pentru inaugurarea Pelișorului.

Gravorul și pictorul Pierre Bellet, la comanda regelui Carol I, a executat două portrete, în 1903 și 1905, care se află la Peleș, respectiv la Muzeul Militar. Artistul născut în Galați a studiat în străinătate, însă a revenit în România în 1920. Lui i-a fost comandată pictarea Sălii Unirii din Alba Iulia, lucrare care, în 1948, a fost fragmentată, piesele fiind folosite pentru capitonarea ușilor sălii. Ulterior, au fost recuperate, restaurate și reunite.

Primind un regiment onorific, ea a fost pictată defilînd în fața acestuia în 1903 de Tadeusz Ajdukiewicz, specializat în astfel de portrete regale. În mod straniu, nu este cunoscut ce s-a întâmplat cu acest portret.

Tinerimea artistică

La 1901, principesa moștenitoare a luat contact cu Tinerimea artistică. A vândut două acuarele și a făcut achiziții de lucrări de la Kimon Loghi, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Arthur Verona și Frederic Storck, între alții.

Dintre artiștii români au portretizat-o Constantin Pascali – un ulei după prima fotografie făcută Mariei când a venit în țară, care se află la MNAR, dar și Costin Petrescu – ulei aflat la Cotroceni -, artist care a realizat și conceptul coroanei Mariei.

Nicolae Vermont a primit comandă, pentru Palatul regal, de două picturi cu principesa Maria și regina Elisabeta în ipostaze de război. Ambele se află la MNAR.

Alfred Schwarz i-a pictat atât pe Maria, cât și pe Ferdinand, la 1910, an în care Antonio Argnani a finalizat două pasteluri dedicate, ce se află la Peleș.

Frederic Storck a realizat, la 1912, primul bust în marmură al Mariei. Valentin Brustolon, Mihai Onofrei și Teodor Burcă au făcut busturi din bronz, Oscar Han a executat un sublim portret, statuie montatăă mai întâi la Balcic, apoi, în 2020, la Constanța, iar sculptorița Milița Petrașcu – apropiată a reginei – mai multe portrete în marmură, ghips și piatră, inclusiv masca ei mortuară.

Emilian Lăzărescu a pictat-o ca infirmieră în 1916, în timp ce Rafaello Romanelli a inclus-o ca figură dominantă în Monumentul Eroilor Sanitari, ridicat în 1932, cu frize realizate după fotografii din război.

Iconografia încoronării

Odată cu încoronarea, la 1922, în primii ani, Constantin Pascali, Ipolit Strâmbu, Gheorghe Leonida și Gheorghe Popovici s-au numărat printre portretiști.

Acesta din urmă a realizat două seturi de lucrări, la 1925 și 1926 – unul în cheie bizantină, celălalt în cheie catolică.

Poate cele mai remarcabile sunt patru portrete realizate reginei Maria de Alexius Philip Laszlo de Lombo, artist care, de-a lungul carierei, a semnat aproximativ 3000 de tablouri. Lucra la comandă, iar regina și-a dorit mult ca ea și Ferdinand să fie pictați de el. La apogeul activității, e percepea un onorariu de 2.600 de dolari pentru un portret de dimeniuni medii.

O nouă prezentare în seria „Efigii regale” este proggramată la 18 septembrie și este dedicată regelui Ferdinand.

Expoziție „regală” la MNAR

Muzeul Național de Artă al României pregătește pentru anul viitor o „foarte amplă” expoziție, pentru care a depus deja documentele privind finanțarea, după cum a anunțat Erwin Kessler, managerul interimar al muzeului.

Expoziția este dedicată portretisticii regale, în general, văzută ca reprezentare și propagandă, de la 1866 la 1947.

Vor fi expuse piese de artă plastică ce au făcut obiectul unei ample lucrări de restaurare, dar și piese de numismatică, documente și medalii. Mai multe detalii urmează să fie stabilite și anunțate.

Fotografie principală: Portretul Reginei Maria în costum național (1901), pastel pe pânză fină de Albertine Rupprecht (1867 – 1956)