Asemănări și diferențe între târgurile pictate de Grigorescu și Andreescu

Ioan Andreescu, despre care Nicolae Grigorescu spunea că „este cel mai mare artist pe care l-a avut țara”, luându-se și pe sine în calcul, a fost influențat de acesta. În 1873, pornit la drum cu gândul modest de a se întreține dintr-o carieră de profesor de desen în provincie, Andreescu s-a hotărât să răspundă chemării artistice. Vizitând expoziția Amicilor Belelor Arte, în luna ianuarie a aceluiași an, și întâlnindu-se cu peisajele grigoresciene infuzate cu modernitatea școlii franceze de la Barbizon, a devenit conștient de talentul său și a decis că trebuie să facă pictură.

În următorul deceniu, creația lui a evoluat impresionant și a marcat arta românească, orientând pentru prima dată actul creativ-artistic către o scară de valori care pune mai presus emoția și expresivitatea decât suprafața și rigorile academice.

În ampla expoziție de la Art Safari #16, sezon găzduit de Palatul Dacia-România până la final de iulie, pe alocuri, creații ale lui Ioan Andreescu pot fi admirate alături de unele semnate de Nicolae Grigorescu.

Realism diferit

Printre acestea, sunt puse în balanță două „târguri”. Considerate ca cele mai de seamă reprezentări ale bâlciurilor și târgurilor, cele semnate de Andreescu sunt singulare în arta românească. „Niciun alt artist de la noi nu a surprins cu atât de multă precizie atmosfera apăsătoare a satelor îndepărtate, uitate de lume, în care oamenii își duc traiul domol, egal, cu o ritmicitate impusă de întreaga natură ce îi înconjoară”, spune curatoarea Maria Munteanu.

În expoziție sunt alăturate „Târg la Buzău”, de Ioan Andreescu, și „Târg”, de Nicolae Grigorescu. Cu dimensiuni potrivite, tablourile au și trăsături similare, însă viziunile sunt distincte. „Realismul practicat de Grigorescu este de altă natură față de cel al lui Andreescu”.

Maestrul Grigorescu este atent la echilibrarea compoziției, la redarea corectă a proporțiilor și surprinde atmosfera pitoresc: el punctează mărfurile țăranilor cu nuanțe de roșu, roz și alb, la fel și veșmintele țăranilor și animalele. „Aceste aparențe pe care Grigorescu știa să le captureze în picturi, fiind sensibil la ce este mai frumos și mai decorativ dintr-o compoziție, conferă aura unică a operei grigoresciene”.

De cealaltă parte, Andreescu rămâne fidel aerului demn, grav al unei scene de târg la țară, fiind atent să păstreze cât mai mult din realitate. Lucrarea din expoziție face parte din colecția Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” (Ploiești). Târgul lui Grigorescu e împrumutat dintr-o colecție privată.