Barometrul de consum cultural pe 2023 – Publicul muzeelor sau galeriilor de artă, similar anului 2014

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, care evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural și prezintă, pentru prima dată, clasificarea consumatorilor de cultură din România, care include și analiza motivațiilor acestora.

„Consumul de cultură ne arată cât răspunde cetățeanul la grija statului. Dreptul la cultură este un drept al fiecărui cetățean și obligația Ministerului Culturii și autorităților locale este să protejeze acest drept față de care are responsabilități. Participarea în spațiul public la consum este egală cu participarea democratică. Sunt dovezi care arată că indicatorul acela de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat. Vom face în continuare din Barometrul de Consum Cultural o aplicație interesantă în care vom da nu doar date exacte, ci și explicații și analize, identificând inclusiv motivații și trenduri”, spune conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, coordonator și co-autor al studiului.

Acumulare de capital cultural prin vizitarea unor obiective de patrimoniu

La nivelul consumului cultural public, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat: 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată în 2023, față de 30% în 2022.

Acumularea de capital cultural prin vizitarea unor obiective de patrimoniu este mai ridicată decât acumularea de capital cultural prin participarea la artele spectacolului: 42% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată în ultimele 6 luni un moment istoric sau sit arheologic, 37% au mers în excursii în țară sau în străinătate, iar 26% au vizitat un muzeu, expoziție sau galerie de artă. În anul 2023, gradul de acumulare a capitalului cultural prin vizitarea anuală a unor muzee, expoziții sau galerii de artă este aproximativ același cu cel din anul 2014 (43%, comparativ cu 45%).

Totuși, nu se poate spune că în acest interval de 10 ani gradul de vizitare a muzeelor a rămas constant, chiar dacă procentele obținute în cei doi ani de referință sunt asemănătoare. Trebuie ținut cont de faptul că s-a ajuns la această situație pe fondul unei diminuări constante a gradului de vizitare a muzeelor ce a început în 2016 și care a continuat odată cu izbucnirea pandemiei. Cu toate acestea, imediat după pandemie a avut loc o creștere accelerată, ceea ce a făcut ca în 2023 situația să se prezinte la fel ca în 2014: procentul celor care au vizitat un muzeu cel puțin o dată pe an era de 31% în 2022, iar în 2023 a crescut accelerat la 45%. Creșterea de 14% înregistrată în ultimii ani este una suficient de mare ca să evidențieze existența unor transformări relevante ale practicilor de consum cultural, fiind stimulată de promovarea insistentă a obiectivelor de patrimoniu și a turismului cultural.

Nivelul economic influențează consumul de cultură

Dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare INCFC, spune despre rezultate barometrului că reprezintă „un cumul de factori: în multe situații este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localități. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sunt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situații. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educației culturale şi a conștientizării importanței culturii”.

Cinema și platforme de streaming

În același timp, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei. Procentul respondenților care în 2023 au mers cel puțin o dată la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care au participat cel puțin o dată pe an la un târg de carte (16%). Concomitent însă, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023.

În ceea ce privește consumul de cinema în spațiul public, 15% au vizionat un film la cinematograf măcar o dată în ultimele 6 luni. Doar 10% pot fi considerați consumatori fideli de filme la cinematograf. Aproximativ 14% dintre respondenți au vizionat un film la un festival cel puțin o dată în ultimele 12 luni. În spațiul privat, acasă, 53% dintre respondenți accesează platforme de streaming pentru a viziona filme. Sub 50% din gospodăriile de la nivel național sunt abonate la platforme de streaming. Este de remarcat faptul că, deși unul dintre factorii importanți în luarea deciziei de abonare este prețul abonamentului (34%), nu acesta este însă și cel neapărat decisiv, ci, în primul rând, UI (user interface – interfața de utilizare) și/sau experiența UX (user experience – ușurința de navigare) – 41% și, (doar în această ordine), conținutul pus la dispoziție (catalogul de titluri) – 36%.

„Capitolul despre cinema este doar un început, pentru că noi avem la dispoziție în general date cantitative, dar nu avem suficiente repere ca să putem analiza comparativ. Am realizat un profil cantitativ al consumatorului de cinema. Regăsim în barometru inclusiv date privind consumul de filme acasă. Streaming-ul începe undeva la mijlocul anilor ‘70, este o combinație de video cu muzică. În 2005, avem prima platformă de video-streaming, YouTube, și care rămâne predominantă până astăzi. Oamenii nu prea mai merg la cinema în spații publice. Românii accesează platforme de streaming și sunt abonați chiar și la 2-3 platforme, deci consumul este de conținut video narativ. Sunt consumatori preponderenți în mediul digital. Dintr-o anumită perspectivă, putem spune că publicul s-a mutat pe canapea”, explică prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast și co-autor al studiului.

Metodologie

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

Barometrul de Consum Cultural 2023 este disponibil în format digital pe site-ul culturadata.ro.