Bienala de la Kiev va debuta în mai multe orașe din Ucraina și Europa în această toamnă

Bienala de la Kiev revine, în ciuda atacului continuu al Rusiei asupra Ucrainei, în această toamnă pentru cea de-a 5-a ediție, cu o serie de expoziții găzduite în șase spații la nivel internațional.

Programul va începe la Kiev și va continua la Viena, în octombrie. Alte evenimente sunt planificate să aibă loc la Varșovia, și alte două orașe ucrainene, Uzhhorod și Ivano-Frankivsk, urmate de mai multe programe care vor avea loc la Berlin în 2024.

Până de curând nu era clar dacă va fi posibilă continuarea ediției din acest an. „Este unul dintre rolurile domeniului cultural să contracareze logica războiului, care atacă și tot ceea ce este civil prin distrugerea infrastructurii culturale”, a declarat pentru Artnet News Vasyl Cherepanyn, care co-organizează bienala. „Acesta este un atac deliberat la adresa identității noastre culturale. Este foarte important să contracarăm aceste intenții genocidare”.

Bienala a promovat arta ca mijloc de rezistență

Bienala de la Kiev a fost fondată în 2015, parțial ca răspuns la Revoluția Maidan din 2014, cunoscută și sub numele de Revoluția Demnității, și la invazia ulterioară a Rusiei în Crimeea în același an. În anii care au trecut de atunci, bienala a promovat arta ca mijloc crucial, dar subutilizat, de activism, rezistență și angajament politic, marcând centenarul Revoluției din Octombrie în 2017, revizitând dezastrul de la Cernobîl și căderea Zidului Berlinului în 2019 și, în 2021, evidențiind alianțele antifasciste din Europa, precum și procesele de decolonizare din Europa de Est.

Ediția din acest an va aborda consecințele războiului și ale strămutării, precum și atacul cultural istoric și continuu al Rusiei asupra teritoriului, oamenilor și modului de viață din Ucraina. Datorită răspândirii sale internaționale și a duratei sale extinse, bienala a fost reformulată ca un proiect european „peren”, care pune în prim plan importanța solidarității internaționale și unifică comunitatea artistică ucraineană, care este în prezent dispersată în întreaga Europă.

La Kiev, Centrul Dovzhenko va folosi arhiva sa vastă de filme pentru a prezenta un proiect vizual despre râul ucrainean Dnipro, urmărind rolul său istoric în divizarea teritoriului Ucrainei, rezonanțele sale simbolice în artă și literatură, precum și recenta sa militarizare prin ruperea devastatoare a barajului Kakhovka de către forțele rusești în luna iunie.

Alte două expoziții vor avea loc la galeria de artă Asortymentna Kimnata din Ivano-Frankivsk și la localul Sorry, No Rooms Available din Uzhhorod, ambele orașe din vestul Ucrainei care se află relativ departe de linia frontului. Locurile au apărut în forma lor actuală ca urmare a războiului, oferind rezidențe de urgență pentru artiștii evacuați din zonele mai puternic bombardate. Lucrările de artă produse în ultimele 15 luni vor fi expuse în speranța de a sprijini aceste noi inițiative și de a le transforma în modele durabile pe termen lung.

„Artiștii, care expun în cadrul bienalei, nu au căutat doar un refugiu, ci și condiții pentru a trăi și a lucra în timp ce rămâneau în Ucraina”, a explicat Cherepanyn. „Acesta este un fenomen social cu adevărat unic, deoarece aceste locuri sunt un creuzet pentru artiști și curatori din diferite regiuni și au devenit locuri foarte productive pentru colaborare”.

„Un război european major”

Deși s-a considerat important ca bienala să aibă loc în Ucraina „împotriva tuturor șanselor”, situația rămâne suficient de imprevizibilă pentru ca partea principală a expoziției să fie găzduită de tranzit.at la Augarten Contemporary din Viena. Partener de lungă durată al bienalei, acest centru cultural marginal a contribuit la înființarea Office Ukraine Vienna, o inițiativă care a sprijinit artiștii și curatorii ucraineni care au fugit din calea războiului. Expoziția va găzdui în jur de 30 sau 40 de artiști din Ucraina și din alte țări.

„Nu sunt doar artiștii ucraineni sau est-europeni care au multe de spus despre război. Este important ca artiștii occidentali să răspundă”, a declarat Cherepanyn. „Acesta nu este doar un conflict local între câteva națiuni slave. Unul dintre scopurile acestei expoziții este de a face să se înțeleagă că acesta este un război european major. Cum a devenit posibil un nou război fascist în Europa? Întregul continent trebuie să se regândească profund cum „niciodată din nou” a devenit din nou posibil”.