Bienala de la Veneția – Solicitări de demisii și finanțarea de la UE, în pericol
„Neutralitatea” Bienalei de la Veneția privitor la participarea Israelului și Rusiei la ediția de anul acesta stârnește indignare, solicitări de demisii și pune în pericol o finanțare majoră venită din partea Uniunii Europene. În plus, ridică probleme la nivel de securitate.
O scrisoare deschisă publicată de un grup de activiști care solicită excluderea Israelului de la Bienala de la Veneția a fost semnată de aproximativ 200 de artiști și curatori participanți, în timp ce ministrul Culturii din Italia cere demisia reprezentantului guvernului din Consiliul de Administrație al evenimentului, Tamara Gregoretti, pe fondul unei dispute politice tot mai aprinse cu privire la intenția Rusiei de a-și redeschide pavilionul la ediția expoziției de artă din 2026. În același timp, Uniunea Europeană spune că ar putea retrage finanțarea acordată Bienalei în cazul în care evenimentul va continua să găzduiască Rusia.
Sute de artiști și curatori vs. Israel
În urmă cu câteva săptămâni, grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA), condus de artiști, solicita Bienalei să excludă Israelul din evenimentul din acest an până când statul „va fi adus în fața justiției pentru crimele sale”. Grupul a avertizat că, dacă Israelul nu va fi eliminat, va mobiliza „un boicot total” al artiștilor și publicului.
Săptămâna aceasta, o scrisoare deschisă prin care este solicitat Bienalei să împiedice participarea Israelului la expoziția din acest an a fost semnată de aproximativ 200 de artiști, curatori și profesioniști din domeniul artistic participanți.
Printre semnatarii scrisorii se numără Gabe Beckhurst Feijoo și Rasha Salti, doi membri ai echipei curatoriale însărcinate cu realizarea viziunii regretatei curatoare Koyo Kouoh. În plus, zeci de artiști incluși în expoziția principală, „In Minor Keys”, au semnat scrisoarea, precum și artiști și curatori asociați cu pavilioanele Belgiei, Braziliei, Bulgariei, Franței, Peru, Poloniei, Spaniei, Elveției și ale altor țări. Doisprezece artiști și curatori din alte pavilioane au semnat scrisoarea în mod anonim, temându-se de „posibile prejudicii fizice, politice sau legale în urma semnării publice”, spun reprezentanții organizației activiste solidare cu Palestina.
Israel a anunțat că va participa la Bienala de Artă de la Veneția din 2026, la doi ani după ce pavilionul a fost închis publicului în urma protestelor pe fondul războiului din Gaza. Acum expoziția nu va fi amenajată în spațiul dedicat din Giardini, ci în Arsenale, iar țara e reprezentată de Belu-Simion Făinaru.
ANGA a publicat o scrisoare similară în 2024, înaintea Bienalei din acel an, care a strâns mai mult de 20.000 de semnături. În aprilie același an, artista Ruth Patir, aleasă să reprezinte țara, a anunțat că își va deschide expoziția din cadrul pavilionului doar după ce se va ajunge la „un acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor” între Israel și Hamas. Acest lucru nu s-a întâmplat înainte de închiderea expoziției în noiembrie, iar pavilionul Israelului nu a fost deschis deloc. Au fost proteste în fața pavilionului, în timpul avanpremierei pentru profesioniști și a deschiderii pentru public a Bienalei. Ceea ce este așteptat să se întâmple și acum.
Clarificări urgente cu privire la pavilionul rus
Expoziția internațională de artă, ajunsă la cea de-a 61-a ediție, numără 99 de participări naționale și 31 de evenimente colaterale.
Rusia a anunțat că revine anul acesta în pavilionul din Giardini, la Bienala de la Veneția. Federația nu a mai participat la evenimentul din lagună începând din anul 2022, când a început războiului cu Ucraina. Această decizie a stârnit indignare generalizată – mai mult de 8.500 de persoane au semnat o altă scrisoare deschisă prin care solicită conducerii Bienalei să „abordeze implicațiile” participării Rusiei.
Până în prezent, Bienala s-a opus celor care protestează împotriva participării Rusiei și a Israelului, declarând public că respinge „orice formă de excludere sau cenzură a culturii și artei”. Organizația a adăugat că expoziția ar trebui să rămână „un loc al dialogului, al deschiderii și al libertății artistice”, chiar și în contextul tensiunilor geopolitice persistente.
Ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, a declarat că și-a pierdut încrederea în Tamara Gregoretti, care face parte din Consiliul de Administrație al Bienalei din martie 2024, acuzând-o că nu a avertizat ministerul cu privire la posibilitatea participării Rusiei, având în vedere caracterul sensibil al acestei chestiuni pe plan internațional. El i-a cerut demisia.
Ministerul a solicitat Bienalei clarificări urgente cu privire la modul în care va fi amenajat și gestionat pavilionul rus, în special în contextul actualului regim de sancțiuni.
Finanțare de 2 milioane de euro, în pericol
Săptămâna trecută, 22 de miniștri ai Culturii au semnat o scrisoare prin care îi cereau președintelui Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, să reconsidere implicarea Rusiei, avertizând că oferirea unei scene culturale atât de vizibile ar putea face ca lucrurile să pară „normale” în timp ce războiul din Ucraina este încă în desfășurare.
Oficiali de la Uniunea Europeană au spus că ar putea fi retrasă finanțarea de 2 milioane de euro acordată Bienalei de la Veneția în cazul în care evenimentul va continua să găzduiască Rusia, alimentând astfel indignarea crescândă față de intenția acestei țări de a participa la cea mai importantă expoziție de artă din lume pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022.
Henna Virkkunen și Glenn Micallef, comisarii UE pentru tehnologie și cultură, au afirmat într-o declarație comună că organizarea Pavilionului Rusiei contravine poziției UE față de această țară.
„Această decizie a Fondazione Biennale nu este compatibilă cu răspunsul colectiv al UE la agresiunea Rusiei. În cazul în care Fundația va merge mai departe cu decizia sa de a permite participarea Rusiei, vom analiza luarea unor măsuri suplimentare, inclusiv suspendarea sau încetarea unei finanțări UE acordate în prezent Fundației Bienale”.
Comisarii au calificat războiul Rusiei în Ucraina drept „ilegal” și au declarat: „cultura promovează și apără valorile democratice, încurajează dialogul deschis, diversitatea și libertatea de exprimare și nu ar trebui vreodată folosită ca platformă de propagandă”.
Participarea Rusiei, a Israelului, dar și a Iranului și a Statelor Unite – pe fondul războaielor în curs – a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la obiectivul declarat al Bienalei de a fi „neutră”.
