Cea mai importantă colecție particulară de artă românească din perioada 1970 – 1990, la București
O parte din cea mai importantă colecție particulară de artă românească din perioada 1970 – 1990 poate fi văzută la Muzeul Național de Artă al României începând cu 30 septembrie.
„De gardă. Colecția Dr. Sorin Costina” este gândită ca o dublă expoziţie în două clădiri diferite ale MNAR: sălile Kretzulescu, în perioada 30 septembrie – 22 noiembrie, și la Muzeul Colecțiilor de Artă, în perioada 02 octobrie – 16 februarie 2027.
Expoziția este coordonată de Alina Petrescu, șef secție Artă Românească Modernă, și de Liliana Chiriac, șef secție Muzeul Colecțiilor de Artă, și este curatoriată de Erwin Kessler.
Două sute de lucrări
Reunind 200 dintre cele mai semnificative lucrări din colecția medicului Sorin Costina, din cele aproximativ 1.000 de tablouri, desene, sculpturi și piese de ceramică, dubla expoziție de la MNAR prezintă publicului „canonul” artei românești de după anii 1960.
Constituită la Brad, județul Hunedoara, dar cu artiști de marcă din București și din întreaga țară, colecția reflectă o anumită parte a scenei artei românești din timpul regimului comunist și anume acea ierarhie artistică cunoscută tuturor în epocă – dar neformulată ca atare de nimeni – mereu prezentă în fundalul lumii culturale, dominată de arta oficială, pe care dr. Sorin Costina a ocolit-o mereu.
Particularitatea acestei colecții constă în faptul că a fost ghidată chiar de către artiștii respectivului canon. Colecția Sorin Costina este, de fapt, colecția artei românești a acelui timp așa cum se autoreprezenta ea, este canonul construit prin intermediul colecționarului-discipol de către artiștii aleși, protagoniști și operatori ai propriei lor paradigme culturale, estetice și spirituale.
Nume-cheie ale culturii vizuale românești postbelice
Din expoziție fac parte nume-cheie ale culturii vizuale românești postbelice, cu piese excepționale: Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Paul Gherasim, Silvia Radu, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Ioana Bătrânu, Paul Neagu, Florin Niculiu, Georgeta Năpăruș, Ion Dumitriu, Constantin Flondor, Sorin Dumitrescu, între alții, ce fac dovada istoriei aparte a culturii și societății românești din a doua jumătate a secolului XX.
Expoziția prilejuiește astfel nu doar o trecere în revistă a acestui canon, ci și o cercetare lucidă, critică, a credințelor, a aspirațiilor, dar și a practicilor, a clișeelor și a hibridizărilor stilistice și ideologice care au marcat arta românească în perioada cea mai nevralgică a comunismului.
„Corpusul colecției Costina este împărțit într-o secțiune dedicată preponderent experimentului, studiului, laboratorului și cercetării artistice de tip neo-avangardist – în sălile Kretzulescu ale MNAR – și într-o frescă amplă a măiestriei plastice cu care artiștii vremii s-au refugiat în spiritualitate, estetism, emoție și (auto)ironie – în sălile Muzeului Colecțiilor de Artă -, pentru a face față unui regim care denatura frumosul și îngrădea exprimarea, libertatea, credința”, spune Erwin Kessler.
Expoziția poate fi vizitată în Sălile Kretzulescu, din 30 septembrie până în 22 noiembrie, intrare prin strada Valter Mărăcineanu, în zilele de miercuri, joi și vineri, de la 10:00 la 18:00, și sâmbăta și duminica, de la 11:00 la 19:00.
Secțiunea prezentată în Corpul B de la Muzeul Colecțiilor de Artă poate fi vizitată între 2 octombrie și 16 februarie 2027, înn zilele de luni, marți și vineri, de la ora 10:00 la 18:00, și sâmbăta și duminica, între 11:00 și 19:00.
Accesul la expoziție se face pe baza de bilet în valoare de 32 lei, valabil pentru ambele spații.
