Cel mai celebru sărut din artă
Este reprodus până la saturație pe tot felul de obiecte, de la căni la umbrele. Cu toate acestea, puterea magnetică a „The Kiss/ Sărutul” de Gustav Klimt rămâne intactă. Capodoperă a Muzeului Belvedere din Viena, este întruchiparea iubirii ideale și absolute.
La Viena, tabloul pictat de Gustav Klimt între 1908 și 1909 este pentru Belvedere ceea ce „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci este pentru Luvru: o emblemă.
Adevărat imn al iubirii, tabloul reprezintă îmbrățișarea, fuziunea unui cuplu îndrăgostit, încadrată de o profuzime de aur. Îmbrăcat într-o tunică cu motive geometrice, bărbatul își sărută tandru partenera pe obraz. Tânăra femeie este îngenuncheată în fața lui (detaliu surprinzător: ea are aproape aceeași înălțime ca el!) și se abandonează lui într-un elan de extaz senin. Nimic nu pare să tulbure armonia lor perfectă.
O operă autobiografică?
Creatoare de modă vizionară, la conducerea propriului său atelier de croitorie, Emilie Flöge face o apariție remarcabilă în pictura lui Gustav Klimt începând din 1891. La acea vreme, artistul era pe deplin angajat în mișcarea Secession, care promova abolirea ierarhiei artelor și pleda pentru o renaștere a artelor decorative. Să fi fost muza pictorului și iubita lui? Natura relației lor a rămas ambiguă și nu a fost niciodată dezvăluită public. Oricum ar fi, Klimt a realizat mai multe portrete ale tinerei, cu doisprezece ani mai tânără decât el. Unii critici ai epocii au crezut, în mod firesc, că în trăsăturile iubitei din tablou se regăsesc cele ale Emilie Flöge.
O pictogramă Jugendstil
Klimt visează la o artă totală care să unească pictura, arhitectura, dar și muzica (după modelul prodigiosului său Frise Beethoven, 1902-1903) și se impune astfel ca o figură proeminentă a Secesiunii vieneze, o mișcare de avangardă pe care tocmai o părăsise în momentul în care picta „Sărutul”.
Amprenta Jugendstil – Art Nouveau-ul vienez – rămâne totuși proeminentă, după cum o demonstrează motivele geometrice ale tunicii bărbatului, care se îmbină perfect cu cele mai organice ale rochiei iubitei sale (acestea amintind de motivele paharelor de Murano). Se recunoaște aici influența lui Emilie Flöge, ale cărei creații – rochii ample cu imprimeuri Jugendstil – erau, de asemenea, foarte apreciate de Klimt.
O feerie de aur
Izolată de lumea înconjurătoare, cuplul pare încastrat într-un fundal auriu, presărat cu mici puncte asemănătoare unei constelații de stele. Fiul unui aurar, Klimt a fost influențat de timpuriu de arta bizantină, în special de mozaicurile și icoanele acesteia. Ca un alchimist al picturii, el integrează aurul în multe dintre creațiile sale și dedică acestei culori orbitoare un ciclu complet, numit „Ciclul de aur”, al cărui punct culminant este, într-un fel, Sărutul. Celebrul Portret al lui Adèle Bloch Bauer (1907) sau frizele realizate pentru palatul Stoclet din Bruxelles figurează, de asemenea, printre realizările emblematice ale acestei „perioade de aur”.
