Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Cine au fost moștenitorii lui Brâncuși
Brancusi polar

Cine au fost moștenitorii lui Brâncuși

Fără îndoială, Constantin Brâncuși este cunoscut în întreaga lume, operele sale obțin sume amețitoare la licitații, iar simpla evocare a numelui asigură un success financiar deosebit. Puține se știu însă despre moștenitorii săi, cei care încasează drepturi de autor pentru orice reproducere după celebrul artist sau pentru utilizarea imaginii acestuia în diverse producții.

Vera Moore

vera moore

Vera Moore

Constantin Brâncuși nu a fost niciodată căsătorit, dar a trăit numeroase povești de dragoste rămase faimoase. Una dintre iubirile sale se numea Vera Moore, o pianist originară din Noua Zeelandă, care a devenit la un moment dat secretara marelui artist. Relația a devenit mai mult decât cea dintre maestru și secretară, astfel că din iubirea lor a apărut în 1934 un fiu – John Moore. Acesta este botezat cu numele mamei, iar Brâncuși, preocupat doar de arta sa, va refuza să îl recunoască oficial. John Moore va ajunge peste ani fotograf profesionist într-un cabaret din statele Unite, refuzând, la rândul său, să vorbească deschis despre celebrul său tată.

Alexandru și Natalia

atelier dalexandre istrati et natalia dumitresco foto courtesy donation denise colomb ministere de la culture france mediatheque de larchitecture et du patrimoine diffusion rmn gp

Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu în atelier

Alexandru Istrati a fost un pictor român modernist născut în 1915 în Dorohoi. Deși inițial s-a pregătit pentru o carieră de avocat, nu a ajuns niciodată să își dea examenele pentru barou. Pasiunea pentru pictură l-a atras în cele din urmă, intrând în anii 30 la Academia de Arte. Aici o cunoaște pe Natalia Dumitrescu, o pictoriță foarte talentată, alături de care va rămâne pentru întreaga viață. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial încurcă serios planurile de afirmare ale celor doi artiști, amândoi găsindu-se blocați în România timp de mai mulți ani, fără posibilitatea de a-și aprofunda studiile artistice. În 1947, Alexandru Istrati are șansa de a merge la Paris. Nu stă pe gânduri și, însoțit de Natalia Dumitrescu, va pleca în Franța, acolo unde va rămâne definitiv.

Ajunși în Orașul Luminilor, cei doi caută să închirieze un studio pentru a putea lucra. După mai multe căutări, ajung în Impasse Ronsin, devenind astfel vecini cu marele Brâncuși. Originea română îi apropie foarte tare, împărtășind gustul pentru limba, bucătăria și stilul de viață pe care le lăsaseră în urmă. Prietenia celor trei avea să dureze până la moartea lui Brâncuși. De altfel, Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu au stat alături de el în ultimii ani, îngrijindu-se să nu îi lipsească nimic.

Cei doi devin principalii beneficiari testamentari ai lui Brâncuși, alături de statul francez, care va primi în dar atelierul în care a creat la Paris. Sculptorul a dorit ca la moartea oricăruia dintre cei doi, soțul supraviețuitor să primească mai departe drepturile pentru întreaga operă.

Theodor Nicol

Alexandru Istrati va muri în 1991, iar Natalia Dumitrescu în 1997, fiind înmormântați în cimitirul din Montparnasee alături de Constantin Brâncuși. Natalia Dumitrescu, cea care i-a supraviețuit soțului timp de șase ani, își va ceda la rândul ei drepturile de autor unui nepot, Theodor Nicol.

screenshot 2024 04 29 065717

Mormântul din cimitirul Montparnasse