Colecția Muzeului Simu, revitalizată

Colecția Muzeului Simu din București, care a fost demolat în 1964, este revitalizată grație unui proiect care invită la reflecție asupra memoriei și identității culturale, explorând modul în care trecutul poate fi reactivat prin forța artei contemporane.

„SIMU Revival”

Pornind de la lucrările de artă din colecția Muzeului Simu, proiectul „SIMU Revival” reconstituie un capitol esențial din istoria vizuală a Bucureștiului, readucând în prezent patrimoniul și memoria Muzeului Simu printr-o serie de activități de cercetare, educație și curatoriat.

Astfel, „SIMU Revival” restabilește dialogul dintre patrimoniu și creația contemporană, transformând moștenirea Muzeului Simu într-un spațiu viu de reflecție, formare și inspirație pentru noile generații de artiști.

Proiectul este inițiat și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă și manager cultural.

Inaugurarea oficială a proiectului „SIMU Revival” are loc la Librăria Humanitas Kretzulescu, în 30 octombrie, începând cu ora 18:00, printr-o conferință la care vor lua cuvântul Raluca Băloiu, istoric de artă – inițiator și coordonator al proiectului; Petru Lucaci, prof. univ. dr., artist vizual – președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România; Réka Csapó Dup, lect. univ. dr., sculptor – mentor artistic principal; Oana Marinache, istoric de artă – mentor al componentei de cercetare și documentare în cadrul proiectului.

Cercetare și documentare, educație și creație contemporană

Proiectul „SIMU Revival” este gândit pornind de la câteva direcții majore – cercetare și documentare, educație și creație contemporană – menite să restituie memoria primului muzeu privat de artă din România și să o reactiveze printr-un dialog viu între patrimoniu și prezent. Prin aceste componente interconectate, proiectul își propune nu doar să aducă în atenția publicului figura fondatorului Anastase Simu și importanța colecției sale, ci și să transforme moștenirea culturală într-un instrument de formare și inspirație pentru noile generații de artiști.

Componenta de cercetare și documentare reunește trei specialiste în domeniul istoriei artei și al patrimoniului muzeal.
Oana Marinache, istoric de artă și cercetător, coordonează activitățile de documentare dedicate contextului istoric al Muzeului Simu. Angelica Iacob, istoric de artă și muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București, și Liliana Chiriac, istoric de artă și muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă, contribuie la dezvoltarea dimensiunii muzeale a proiectului, facilitând accesul participanților la colecția Simu și la perspectiva curatorială asupra patrimoniului său.

Componenta educațională are ca obiectiv dezvoltarea spiritului critic și a sensibilității artistice a tinerilor participanți. Studenții Universității Naționale de Arte București și elevii Liceului de Arte „Nicolae Tonitza” sunt invitați să exploreze, printr-un proces pedagogic interdisciplinar, sensurile actuale ale patrimoniului și să experimenteze reinterpretarea vizuală a valorilor culturale.

Componenta artistică și creativă este coordonată de mentori din mediul universitar și preuniversitar, care oferă studenților și elevilor cadrul pentru a transforma cercetarea în expresie vizuală.
Réka Deák-Dup, artist și profesor la departamentul de Sculptură al Universității Naționale de Arte București, și Andrei Tudoran, artist și profesor la departamentul de Pictură, ghidează procesul de mentorat al studenților UNArte.
În paralel, artiștii Marius Frățilă (pictură) și Ioan Ladea (sculptură), profesori la Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”, coordonează activitățile aplicate ale elevilor, contribuind la formarea unei generații capabile să integreze tradiția artistică în limbajul vizual contemporan.

Expoziții

Rezultatele acestui dialog creativ vor fi prezentate publicului în cadrul a două expoziții complementare: una dedicată studenților UNARTe, găzduită de The Institute – Combinatul Fondului Plastic, și o alta destinată liceenilor, organizată în spațiile Liceului de Arte „Nicolae Tonitza”. Cele două expoziții propun o lectură dublă asupra patrimoniului Simu – una matură, analitică, și alta intuitivă, aflată la începutul formării artistice –, construind împreună o perspectivă unitară asupra continuității culturale.

Studenții de la Istoria și Teoria Artei vor colabora cu studenții și elevii implicați în proiect pentru realizarea catalogului „SIMU Revival”, care va reuni rezultatele cercetării, textele curatoriale și lucrările produse în cadrul activităților educaționale și artistice. Această colaborare interdisciplinară va permite îmbinarea perspectivei teoretice cu cea practică, oferind tinerilor participanți oportunitatea de a înțelege în profunzime procesul de documentare, interpretare și valorificare contemporană a moștenirii Muzeului Simu.

Pentru ca abordarea subiectului Simu să fie cât mai complexă și să reunească diferite forme de expresie artistică, proiectul integrează și o componentă de video mapping, realizată de Robert Obert și Silviu Luda. Această intervenție vizuală contemporană adaugă o dimensiune imersivă experienței publice, traducând patrimoniul și memoria într-un limbaj al luminii și mișcării.

Mai multe detalii urmează să fie anunțate.

Despre Muzeul Simu

Anul 2025 marchează nouă decenii de la moartea colecționarului Anastase Simu (1854 – 1935), o figură emblematică a culturii române moderne. Format în spirit european și animat de o profundă vocație educativă, Anastase Simu, alături de soția lui, Elena, a transformat pasiunea pentru artă într-un amplu proiect cultural menit să sprijine creația artistică și să formeze gustul publicului românesc.

Fondat în 1910, în inima Bucureștiului, într-o clădire proiectată de arhitectul Carol Cichi, colaborator al lui Paul Gottereau, Muzeul Simu a reprezentat o inițiativă fără precedent în cultura română modernă – primul muzeu privat de artă din România, deschis publicului și conceput ca o instituție de educație estetică.

Colecția Simu reunea artiști europeni de prestigiu, precum Antonio Canova, Claude Monet, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley, Paul Signac și Antoine Bourdelle, alături de marii reprezentanți ai artei românești – Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși –, confirmând încă din primele decenii ale secolului XX integrarea artei românești în circuitul artistic internațional.

După demolarea clădirii Muzeului Simu, în anul 1964, vasta colecție adunată de Anastase și Elena Simu s-a dispersat între mai multe instituții culturale și educaționale din București. Astfel, operele și documentele muzeului au fost preluate, în timp, de Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului București, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Universității Naționale de Arte din București și Arhivele Naționale ale României, fiecare contribuind la păstrarea și valorificarea fragmentelor de patrimoniu rămase din celebra colecție Simu.