Colecționarii români dețin în jur de 20 de piese de artă, preferă pictura – Raport
Cei mai mulți dintre colecționarii de artă români au vârste cuprinse între 45 și 54 de ani, cumpără în special lucrări de pictură, dețin în jur de douăzeci de piese și vizitează aproximativ două târguri de artă anual. Pentru mulți, să cumpere artă reprezintă o investiție moderată, și nu un angajament financiar major.
Acestea sunt câteva dintre reperele primului raport legat de piața de artă românească realizat de Deloitte în colaborare cu Romanian Art Dealers, asociație care organizează RAD Art Fair, ajuns acum la a treia ediție, ce are loc între 22 și 25 mai.
Pentru această analiză au răspuns 104 colecționari români, iar sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie 2025.
„Aflăm astfel preferințele și factorii care contribuie la decizia de achiziție”, spune Corina Dimitriu, partener la Deloitte. La nivel global, au mai fost realizate astfel de rapoarte, compania considerându-l și pe acesta de interes internațional, urmând să fie distribuit și în alte țări. În plus, el va fi realizat anual în România, pentru a fi urmărită tendința.
Galeriile, hub-uri de expunere la noi tendințe artistice
Galeriile de artă sunt percepute drept instituții culturale cheie care oferă nu doar ocazii pentru dialog vizual, dar servesc și ca hub-uri de interacțiune socială și expunere la noi tendințe artistice. Cât privește vizitarea galeriilor, 39% fac asta lunar, 29%, săptămânal, și 22%, la fiecare doă luni. Totuși, în jur de zece dintre respondenți spun că nu au ajuns încă într-o galerie de artă.
Subiecții sondajului locuiesc în București și mari orașe ale țării – Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Craiova.
Dintre cei 104 respondenți, 61% s-au identificat drept bărbați și 36%, femei. Cei mai mulți, 37% au vârste cuprinse între 45 și 54 de ani, urmați de grupa de vârstă 34 – 44 de ani (28%), 25 – 34 de ani (14%) și 55 – 64 de ani (13%).
Majoritatea, 32%, lucrează în domeniul artelor, urmați de cei care lucrează în finanțe, imobiliare și tehnologie. Din total, 10% se consideră investitori în artă și 36%, colecționari.
La întrebarea câte lucrări de artă dețin în prezent, 34% au răspuns că dețin între 6 și 24 de piese, 15%, între 25 și 49 de piese, 13%, între 1 și 5 piese, 11%, între 100 și 299 de piese, și același procent, peste 300 de piese. Trei procente din respondenți dețin mai mult de 1.000 de piese.
Arta reprezintă 40% din averea a până la 5% dintre respondenți și 5% consideră că peste 50%.
La licitații au participat fizic de câteva ori 29% din total, în timp ce 24% nu au fost vreodată, 17% merg lunar și 15%, la fiecare două luni.
Online, 25% participă la fiecare două luni, 11%, lunar, iar 35% nu au participat vreodată.
Achiziție direct de la artist
Cei mai mulți, 89%, au cumpărat pictură, iar 86% spun că intenționează să cumpăre pictură. Sculptura se află pe locul secund, cu 53%, respectiv 60%, fotografia, cu câte 49%, ceramica, pe locul al patrulea, cu 32%, respectiv 31%, urmate de arta conceptuală, filatelie și artă pe hârtie, instalații, sticlă, video, sculptură de exterior.
În majoritate, 88%, colecționarii preferă arta de după 2000; 83% au intenția să cumpere artă contemporană. Arta din a doua jumătate a secolului 20 e preferată de 60%, cu 55% intenție. Prima parte a secolului trecut este de interes pentru 34%, respectiv 38%.
Mai mult de 70%, au cumprat direct de la artiști, iar 77% intenționează să facă lucrul ăsta. Urmează galeriile de artă, cu 59%, respectiv 64%, casele de licitații, cu 49%, respectiv 50%, de la un alt colecționar, prieten sau cunoștință, 40%, respectiv 44%, iar de la un târg de artă, 39%, respectiv 48%.
Cei mai mulți – 88% – cumpără lucrările de artă pentru a le ține acasă, principalul motiv – 81% – fiind estetica. Sunt descurajați de lipsa resurselor financiare (70%), valoarea cerută (42%), lipsa informațiilor privind proveniența (29%), lipsa de transparență privind prețurile (22%), de expertiză (21%).
Foto: Stand galeria Suprainfinit, RAD Art Fair 2024
