Conducerea MNAR spune că lucrările Brauner vizate de acuzații au fost prezente în alte expoziții fără a le fi fost pusă la îndoială autenticitatea
Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Național de Artă al României a reiterat la 25 ianuarie, într-un comunicat, că MNAR „respinge cu fermitate insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piața de artă și emiterea unor acuzații fără dovezi”, și explică modul în care a făcut selecția pentru expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, despre care în spațiul public au apărut acuzații că include lucrări false.
Pavel Șușară, curator și istoric de artă, a pus sub semnul întrebării, în urmă cu câteva zile, expoziția „Brauner”. Prin Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din România, al cărui președinte este, a solicitat Ministerului Culturii constituirea unei comisii de experți – inclusiv unul internațional, specialist în opera lui Brauner – pentru clarificare. Raluca Turcan, ministrul Culturii, a spus că va analiza împreună cu specialiști.
Expoziția dedicată lui Victor Brauner, inaugurată la 1 decembrie 2023, cuprinde – potrivit muzeului – lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea.
Acestora le-au fost adăugate lucrări din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, dar și cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Acum, în urma semnalărilor apărute în presă legat de postările pe rețelele de socializare privind existența unor falsuri în expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” provenite din colecția familiei Adrian Năstase, muzeul precizează că „lucrările din colecția familiei Năstase au fost selectate de curatorul expoziției (Călin-Alexiu Stegerean, n.r.) în baza coroborării unor informații rezultate din articole și semnalarea lor în diverse publicații, a unor autentificări realizate de personalități din domeniu. Totodată, în selecție s-a ținut cont de concordanța lor cu tematica expoziției”.
Sunt aduse în discuție cinci lucrări, cu mai multe detalii doar despre trei dintre ele.
Astfel, este subliniat că într-un articol de Amelia Pavel, istoric și critic de artă, publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003, a fost semnalată prezența lor în expoziția „Victor Brauner. La izvoarele operei” organizată în același an la Complexul Muzeal Județean Neamț din Piatra Neamț cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existența unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor.
Expoziția a fost organizată de Ministerul Culturii și Cultelor, de Federația Comunităților Evreiești din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamț și Complexul muzeal județean Neamț din Piatra Neamț.
Lucrările din expoziția de la MNAR cu titlul „Trei nuduri feminine”, „Heron din Alexandria” și „Compoziție cu nud” au făcut parte din expoziția menționată și reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul „Victor Brauner. La izvoarele operei” avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004.
În articole sau lucrări de specialitate apărute din anul 2003 până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor prezente în expoziție și reproduse în volumul amintit.
Lucrarea intitulată „Trei nuduri feminine” are pe verso autentificarea olografă a unor personalități recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea „Cleopatra” a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000. Lucrarea „Cimitir” a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 și de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea „Victor Brauner” apărută la editura Arc 2000 în anul 1999.
Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric și critic de artă, autoarea unor lucrări de referință pentru arta secolului XX. Membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960), Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.
Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost și prieten („Victor Brauner, Iluminatorul”, 1954; „Desene magice de Victor Brauner”, 1965)
Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” și director al Oficiului de expoziții al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificație artistică sec. XIX-XX.
Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic și publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre frații lui Victor Brauner.
Rodica Matei este istoric de artă, director științific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă.
